Trăiască berea în care ne-am născut! Trei miliarde de euro pe an este contribuția la PIB a licorii amărui... „chiar aici în țara ta“

De la terasele din centrele orașelor, unde oamenii savurează beri artizanale sau nefiltrate cu arome sofisticate, până la birturile sătești unde clienții fideli discută politică și fotbal la o bere la bidon, iar mai apoi la festivalurile pline de tineri care ridică în aer cutii metalice reci — berea, în toate formele ei, formează societatea românească. Dar dincolo de socializare, tradiție și spumă, berea este și o forță economică serioasă: o industrie care contribuie cu peste trei miliarde de euro anual la PIB, susținând agricultura, transporturile, ambalajele și HoReCa. Cu alte cuvinte, fiecare halbă turnată are efect de domino în economie.

De la orz, la PIB: cum se fabrică valoarea economică

Conform datelor Berarii României și Oxford Economics, sectorul berii contribuie anual cu 3,1-3,5 miliarde de euro la PIB-ul național, echivalentul a circa 1% din totalul economiei. Pare puțin? Ei bine, e cam cât o industrie întreagă care merge „pe drojdie”.

Fabrica de bere Tuborg

În spatele acestor cifre se află aproape 90 de fabrici și microberării, mii de angajați și o rețea extinsă de furnizori — de la fermieri care cultivă orz și hamei, până la producători de ambalaje și operatori de logistică. Practic, fiecare sticlă deschisă are în spate un lanț economic întreg, care pornește din câmp și ajunge până în frigiderul din sufragerie.

Berea și provocările ei: prea multe taxe, prea puțină predictibilitate

Dar nu toate merg perfect. Industria berii se confruntă cu o realitate mai amară: lipsa predictibilității fiscale. Accizele, taxele și reglementările în schimbare rapidă fac investitorii să ridice din sprânceană și să mai amâne deschiderea unei noi linii de îmbuteliere.

Linia de producție într-una din fabricile Bergenbier

„România nu reușește încă să ofere stabilitate fiscală sectorului berii”, spun reprezentanții Berarii României. Pe lângă asta, costurile în creștere la energie, transport și materii prime subțiază marjele de profit. Iar HoReCa, unul dintre cei mai importanți parteneri ai industriei, încă se clatină după pandemie, când berea la draft a avut mai puține ocazii să curgă.

Chiar și așa, valoarea adăugată brută adusă de sector în economie rămâne impresionantă: aproape 1 miliard de euro anual, potrivit Berarii Europei. În ultimul deceniu, berea a pompat peste 7 miliarde de euro în PIB-ul României — o performanță care ar face invidios orice sector „serios”.

De la fermă la halbă: berea, un lanț valoric complet

Puțini se gândesc că berea are o relație atât de strânsă cu agricultura românească. Aproape 80% din orzoaica și hameiul produse local ajung direct în fabricile de bere. Când producția scade, fermierii simt imediat efectul — semn că spuma de pe halbă e legată direct de randamentul câmpurilor.

Fabrica de bere Ursus din Buzau

Industria berii susține și producătorii de ambalaje, care livrează sticle, PET-uri, doze și butoaie. Aproximativ 30% din ambalaje provin de pe piața locală, iar 60% din echipamente sunt produse în România. Iar lanțul logistic? Berea se vinde „la volum mare și cu rotație rapidă”, ceea ce o face o veritabilă clientă VIP pentru transportatori și distribuitori.

În HoReCa, berea e vedeta meniurilor. Draftul reprezintă doar 4% din producția totală, dar e ambalajul cu cea mai rapidă creștere — plus 13% în 2024. Semn că românii au revenit la terase, iar spuma optimistă s-a întors în pahare.

Când berarii investesc, economia fermentează

Pe lângă contribuția la PIB, industria berii e și un campion al investițiilor. În ultimii cinci ani, producătorii locali au turnat peste 700 de milioane de euro în modernizări, tehnologii și fabrici noi.

Bergenbier S.A. a crescut cu 53% la cifra de afaceri în ultimii cinci ani și a plătit peste 230 de milioane de euro în taxe. HEINEKEN România a investit peste 20 de milioane de euro în eficiență energetică și tehnologii verzi, în timp ce Ursus Breweries a derulat proiecte de peste 67 de milioane de euro, inclusiv o nouă linie de îmbuteliere la Brașov și un depozit modern la Buzău.

În paralel, partenerii din lanțul valoric — CanPack, Soufflet Malt România, GreenGroup sau Envipco — au crescut odată cu industria, transformând berea într-un catalizator de investiții și inovație.

România, în topul Europei la bere locală

Cu 97% din berea consumată produsă local, România e aproape autosuficientă. Nu doar că suntem printre primele zece țări europene la volum de producție, dar avem și un lanț de aprovizionare bine pus la punct — de la malț și hamei, la doze, sticlă și reciclare.

Sticle de bere in drum spre reciclare

În plus, tendințele de consum se schimbă: crește segmentul de bere fără alcool și bere cu arome, care deja reprezintă aproape 9% din portofoliul Ursus și un trend clar de sustenabilitate și moderație.

Concluzie: berea, o industrie cu spumă și substanță

Industria berii din România nu e doar despre petreceri și halbe reci, ci despre miliarde de euro, mii de locuri de muncă și un ecosistem economic complex. De la fermieri și transportatori până la reciclatori și IT-iști, toți au ceva de câștigat de pe urma unei industrii care, deși se luptă cu impredictibilitatea, continuă să genereze dezvoltare.

Așa că, data viitoare când ridici o halbă, gândește-te că în acel pahar se află nu doar bere, ci și o bucată din economia României.