Trecerea la ora de vară devine istorie!
Trecerea la ora de vară devine istorie!
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestTrecerea la ora de vară, o practică adoptată de multe țări pentru a economisi energie și a profita de lumina naturală, continuă să fie un subiect de dezbatere intensă.
Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în România în 1932, ca parte a unui efort global de a economisi energie. Practica a fost suspendată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost reintrodusă în 1979, în perioada regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu.
În acea vreme, trecerea la ora de vară era justificată prin nevoia de a reduce consumul de energie electrică, mai ales în contextul crizei economice și al politicilor de austeritate. Totuși, pentru mulți români, această schimbare era percepută ca o măsură incomodă, care afecta ritmul zilnic.
Discuțiile recente despre renunțarea la ora de vară
În ultimii ani, Uniunea Europeană a inițiat dezbateri privind eliminarea orei de vară, invocând impactul negativ asupra sănătății și eficienței economice.
În 2018, Comisia Europeană a propus renunțarea la această practică, iar un sondaj realizat la nivel european a arătat că majoritatea cetățenilor susțin această schimbare. Totuși, implementarea deciziei a fost amânată, iar statele membre trebuie să decidă individual dacă vor rămâne permanent la ora standard sau la ora de vară.
Dacă Uniunea Europeană finalizează procesul de eliminare a acestei practici, este posibil ca România să renunțe la schimbarea orei în următorii ani. Totuși, decizia finală depinde de consensul la nivel european și de preferințele naționale.
Ce țări au renunțat deja
Mai multe țări din afara Uniunii Europene au renunțat la ora de vară. Rusia, de exemplu, a adoptat ora standard permanentă în 2011, iar Turcia a făcut același lucru în 2016. În Uniunea Europeană, însă, procesul este mai complicat, deoarece necesită coordonare între statele membre pentru a evita haosul în transporturi și alte sectoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
9.4° Constanța .jpg)













