Tribunalul București a suspendat hotărârea care a stat la baza Congresului lui Bolojan. Veștea este din nou prim-vicepreşedinte

Tribunalul București a admis, miercuri, în parte cererea formulată de mai mulți contestatari din PNL și a suspendat provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026, actul prin care a fost convocat Congresul Extraordinar al partidului din 21 iunie.

Astfel, este suspendată inclusiv decizia de desființare a celor patru funcții de prim-vicepreședinte.  Prin urmare, Adrian Veștea, dar și Nicoleta Pauliuc sunt din nou prim-vicepreședinți ai PNL. 

Decizia este una provizorie și produce efecte până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare.

În același timp, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru Ilie Bolojan, în calitate de președinte al PNL, și Dan Motreanu, în calitate de secretar general al partidului. Astfel, cererea formulată împotriva celor doi a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, litigiul continuând în contradictoriu cu Partidul Național Liberal.

Ce a decis concret instanța

Potrivit minutei instanței, Tribunalul București „suspendă provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19.06.2026, până la soluționarea definitivă” a dosarului de fond.

Este vorba despre hotărârea adoptată de Consiliul Național Extraordinar al PNL din 19 iunie, prin care a fost stabilită convocarea Congresului Extraordinar al partidului pentru 21 iunie, la Romexpo. În urma acelui Congres, Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea PNL, a fost votată noua echipă de conducere și au fost validate modificări importante la Statutul partidului.

Decizia de miercuri nu reprezintă, formal, o anulare a Congresului și nici o anulare definitivă a conducerii alese. Totuși, suspendarea hotărârii care a stat la baza convocării Congresului pune sub semnul întrebării efectele actelor adoptate ulterior, mai ales în condițiile în care contestatarii au deschis și acțiuni pe fond prin care cer anularea hotărârilor de la Congres, inclusiv a alegerii noii conduceri și a modificărilor statutare.

Congresul PNL, organizat în plin război intern

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie a fost convocat într-un moment de criză politică și de ruptură internă în partid. Consiliul Național Extraordinar din 19 iunie a decis convocarea Congresului cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 19 abțineri, iar modificările statutare au fost aprobate cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri.

Printre modificările statutare anunțate atunci s-au numărat crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere, desființarea BEx, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor.

La Congresul de la Romexpo, Ilie Bolojan a fost singurul candidat la șefia partidului și a fost reales președinte al PNL. Bolojan a obținut 1.769 de voturi pentru, la un congres la care au fost prezenți 1.886 de delegați, fiind exprimate 1.842 de voturi.

Congresul a avut ca scop reconfirmarea liniei Bolojan în PNL, în opoziție cu gruparea care l-a susținut pe Adrian Veștea, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan.

Adrian Veștea, Ilie Bolojan

Conflictul Bolojan-Veștea a explodat după desemnarea premierului

Ruptura din PNL s-a accentuat după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. O parte din conducerea PNL, apropiată de Ilie Bolojan, a respins varianta unui guvern susținut de PSD și a acuzat o încercare de forțare a partidului într-o direcție contrară deciziilor interne.

Adrian Veștea anunțase inițial că va candida împotriva lui Ilie Bolojan la șefia PNL, însă ulterior a renunțat la candidatură și a anunțat că va contesta Congresul. El a criticat refuzul conducerii partidului de a amâna Congresul cu o săptămână, susținând că scopul real era blocarea învestirii Guvernului Veștea.

În paralel, contestatarii lui Bolojan au mers în instanță. Ei au susținut că deciziile privind convocarea Congresului și modificarea Statutului ar fi fost adoptate cu încălcarea regulilor interne și au cerut suspendarea efectelor acestora.

Congresul a adus și amenințări cu excluderi

După Congres, noua conducere PNL a trecut la măsuri împotriva liberalilor considerați apropiați de tabăra Veștea. Potrivit relatărilor publice, conducerea PNL a decis să nu prelungească mandatele de conducere pentru mai multe filiale, inclusiv Argeș, condusă de Alina Gorghiu, și Ilfov, condusă de Hubert Thuma. De asemenea, au fost demarate procedurile de excludere din partid a lui Adrian Veștea și a celor care l-au susținut, cu mențiunea că acestea ar urma să fie finalizate după înregistrarea noului Statut la Tribunal.

Aceste decizii au alimentat acuzațiile privind o „epurare” internă în PNL, în timp ce tabăra Bolojan a susținut că este vorba despre restabilirea disciplinei și clarificarea liniei politice a partidului.

Ce urmează

PNL poate ataca decizia Tribunalului București cu apel în termen de cinci zile. Până la o soluție definitivă, efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie sunt suspendate provizoriu.

Miza reală se mută însă în dosarul de fond. Dacă instanțele vor considera că hotărârea prin care a fost convocat Congresul a fost nelegală, atunci pot apărea efecte în lanț asupra actelor adoptate ulterior: alegerea conducerii, modificările statutare, deciziile privind sancționarea sau excluderea unor membri și reorganizarea filialelor.

Pentru moment, decizia Tribunalului București reprezintă cea mai importantă victorie juridică obținută de tabăra contestatară după Congres, potrivit știripesurse.