Tunul IMOBILIAR din Piața Chiliei ar putea fi BLOCAT

Într-o zonă din Constanța, compusă aproape exclusiv din locuințe individuale cu regim mic de înălțime, adică doar parter, un PUZ-ul aprobat în 2009 permite edificarea unor blocuri cu 24, respectiv 39 de etaje, complex ce va purta numele de Marina Park. Oare solul fostei baze a RATC, acolo unde ar urma să fie edificată construcția, va suporta, din condiții tehnice corespunzătoare, cele 4, chiar și 5 niveluri de subsoluri peste care s-ar afla greutatea celor 24, respectiv 39 de etaje? Dar oare documentația PUZ-ului aprobat în 2009 respectă întocmai legislația în vigoare? Sunt doar două din multitudinea de motive invocate în demersul unei asociații, Liga pentru Drepturile constănțenilor, dar și al Prefecturii Constanța, de a bloca acest mega proiect.

sursa foto: uct-media

În februarie 2009, a fost adoptată HCLM 116/2009, prin care a fost aprobat „Planul Urbanistic Zonal Complex Imobile cu Regim Mare de înălțime - Locuire Colectivă, Comerț, Birouri și Hotel, în locul fostei baze RATC, teren în suprafață de 94.997,56 mp, proprietate Bogaris Residential Rom Cuatro SRL”. Ca efect al aprobării PUZ-ului, terenul a fost împărțit în 10 unități teritoriale de referință, dintre care una mixtă, destinată comerțului și serviciilor, locuințe, birouri și hotel, și alte 9 destinate locuințelor colective cu regim mare de înălțime, 3S+P+24E și a încă unui număr neprecizat de blocuri cu același regim de înălțime, dar și cu 4 accente de altimetrie care permit edificarea a două blocuri de înălțime de 4S+P+39E. Suprafața terenului s-a diminuat ca efect al edificării magazinului Lidl care afectează cea 8.000 mp. Proiectul mai propune amenajarea a circa 4500 locuri de parcare in incinta, la nivelul celor 3 subsoluri generale.

Cum a fost obținut terenul!

Terenul a fost obținut de investitor de la Maria Maia Damadian, care a obținut în instanță retrocedarea terenului de 10 hectare din Piaţa Chiliei, pe care funcţiona Regia Autonomă de Transport în Comun Constanţa.

Moştenitorii au câştigat în instanţă, în 2006 terenul, reprezentanții RATC fiind nevoiți să-și facă bagajele și să-și mute baza. Alături de Maria Damadian, în dosar au mai avut calitatea de reclamante și Liza Damadian, Irina Tinca, Elizabeta Gulbenkian. Bătrânele sunt urmașele familiei Damadian, care a dobândit terenul la începutul perioadei interbelice, edificând ulterior o moară industrială și o fabrică plăci de mozaic. În 1999, instanța de fond de la Tribunalul Constanța a admis revendicarea doar pentru terenurile neocupate de clădiri, alei și platforme. Însă în căile de atac, au câștigat și terenul de sub platforme, alei și clădiri. Hotărârea irevocabilă a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în luna mai 2005. Doi ani mai târziu, terenul a fost vândut pentru 60 de milioane de euro către SC Habbitania SRL, actuala Bogaris Residential Rom Cuatro SRL.

De ce este nelegal PUZ-ul

PUZ aprobat în 2009 se află pe masa judecătorilor. Se pare că documentul are o serie de neconformități, aspect constatat și de reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții, în 2017. Planul Urbanistic Zonal aprobat prin hotărârea din 2009 ar fi nelegal din mai multe puncte de vedere: certificatul de urbanism în baza căruia s-a avizat/aprobat PUZ ar fi fost emis incomplet, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de urbanism aprobate, în sensul că nu se specifică documentațiile urbanistice în temeiul cărora a fost emis. La regimul juridic certificatul de urbanism nu specifică dacă terenul studiat este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România.

De asemenea, la regimul tehnic certificatul de urbanism nu specifică valorile aprobate ale indicatorilor urbanistici, respectiv POT și CUT, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, precum și înălțimea minimă și maximă admisă. Prin CU nu a fost solicitat aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură, amplasamentul studiat fiind situat în sit Arheologic Necropole.

Instanţa a respins cererea

Suplimentar față de cele constatate de Inspectoratul de Stat în Construcții, hotărârea ar fi fost adoptată cu exces de putere, cu încălcarea drepturilor fundamentale ale locuitorilor zonei, motivat de împrejurarea că deși hotărâre/PUZ-ul modifică radical tot regimul zonei, aceasta nu cuprinde considerentele de fapt și de drept care au stat la baza aprobării acesteia.

În decembrie anul trecut, Liga pentru Drepturile constănțenilor și Prefectura au pierdut în instanță acțiunea prin intermediul căreia solicita anularea hotărârii din 2009 prin care s-a aprobat PUZ-ul. Joi, reclamantele au formulat recurs, la Curtea de Apel.

Mirela PASCAL