Tupeu de infractor. Cum face liderul rețelei „Fabrica de Moșteniri“ bani din spatele gratiilor?!

Un nou episod de absurd made in România se joacă recent la Constanța. Actorul principal? Virgil Vlad, consilier local AUR în comuna Oltina, celebru nu pentru inițiative administrative, ci pentru poziția sa de fruntaș în dosarul penal „Fabrica de Moșteniri” — o rețea specializată în jefuirea bătrânilor și a persoanelor vulnerabile. Arestat preventiv, anchetat pentru fapte grave și totuși... în ofensivă. Vrea daune de la o localnică, după ce, zice el, l-a denigrat pe Facebook. Și, culmea, a obținut banii, în primă instanță, dar nu cât a cerut, ci mult mai puțin. Doar... 10.000 de lei.

Consilierul AUR Virgil Vlad

Ce face un asemenea personaj când e cu un picior în pușcărie? Dă în judecată oamenii și cere bani pentru calomnie. Nu glumim. Cum? Se pare că „domnul” Vlad a descoperit un nou model de business: în loc de muncă cinstită, cere daune morale de la cetățenii care îndrăznesc să deschidă gura. Nu e stand-up comedy, e instanță de judecată.

Procesul de pe Facebook: „Taci și plătește“

Virgil Vlad a chemat-o în instanță pe Maria Chirciu, o localnică - rudă cu un fost candidat la Primăria Oltina, vinovată de crimă de opinie: a scris pe Facebook despre activitățile sale cel puțin dubioase. În loc să demonteze acuzațiile prin fapte, Vlad a preferat varianta mai profitabilă — să o dea în judecată pentru că a îndrăznit să spună ce gândește.

Procesul civil, început anul trecut, a fost un spectacol de amânări: 10 la număr, între ianuarie și mai 2025. Tergiversări, absențe, iar în final — surpriză! — justiția l-a răsplătit pe reclamant. Pe 2 iunie 2025, instanța a decis că Maria Chirciu trebuie să tacă. Să nu mai scrie nimic despre Vlad pe Facebook. Să șteargă tot de pe grupurile „Oltina de azi” și „OLTINA JUDEŢUL CONSTANŢA”. Și, bonus, să-i dea 10.000 de lei daune morale și peste 2.000 lei cheltuieli de judecată. Ah, și să publice hotărârea într-un ziar de largă circulație. Că așa se face dreptatea acum: cine deranjează e obligat să-și ceară scuze publice.

Prima parte a listei de amânări

Vlad, desigur, ceruse 15.000 lei inițial, dar s-a arătat generos: s-a mulțumit cu zece. Eficient, nu? Dai în judecată, te victimizezi, încasezi niște bani. Cine are nevoie de fonduri europene sau muncă cinstită când ai Codul Civil?

Continuarea listei de amânări

Partea cu adevărat grotescă începe când ne uităm la contextul mai larg. Același Virgil Vlad e liderul unei rețele penale, conform DIICOT, anchetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, abuz în serviciu, falsuri și spălare de bani. Judecătoarea Georgeta Ceaușu, în decizia de arestare, îl descrie drept capul rețelei: el organiza, coordona și profita. Iar între două arestări și percheziții, își face timp să mai înhațe niște daune morale de la oameni care au tupeul să-l critice.

Rețeaua viza bătrâni și bolnavi, ale căror proprietăți deveneau trofee pentru „consilierul fără avere”. În acte — zero proprietăți. În realitate — influență cât pentru o rețea întreagă. Cu doar 7 clase și dificultăți la scris, dar cu un simț al puterii excelent dezvoltat, Vlad a învățat că statul român poate fi aliatul perfect, dacă știi cum să-l folosești.



Procesul Chirciu vs. Vlad este un caz-școală despre cum sistemul juridic românesc știe să protejeze infractorii și să pedepsească vocile incomode. În loc ca Maria Chirciu să fie apărată pentru că a tras un semnal de alarmă, este pusă să plătească și să tacă. Judecătoria a decis că demnitatea lui Vlad — da, acel Vlad cercetat pentru trafic de persoane — a fost afectată.

Când un individ cu dosar penal mai gros decât un dicționar poate folosi instituțiile statului pentru a închide gura celor care-l denunță, nu mai e justiție. E farsă. Astăzi, la Constanța, Maria Chirciu e pedepsită pentru curaj. Mâine, poate fi oricare dintre noi. Până atunci, să nu uităm regula nescrisă a noii „normalități”: dacă vezi ceva, nu spune nimic. Sau pregătește 10.000 de lei.