Un bărbat a descoperit un tezaur în satul Ciobănița, comuna Mereni, și a fost recompensat... doar cu mulțumiri
Un bărbat a descoperit un tezaur în satul Ciobănița, comuna Mereni, și a fost recompensat... doar cu mulțumiri
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestPe 20 ianuarie 2023, în satul Ciobănița din comuna Mereni, județul Constanța, a fost descoperită o adevărată „comoară“. Cu ajutorul unui detector de metale, Chicheluș Ionuț a descoperit și scos din pământ 610 monede de bronz vechi de aproape două milenii și 5 unelte realizate din fier. Tezaurul a fost predat specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța condus la acea vreme de Aurel Mototolea. Conform Legii 182/2000, autoritățile aveau la dispoziție un termen de 18 luni pentru a evalua piesele și pentru a-i plăti descoperitorului recompensa legală de 30%, plus o eventuală bonificație de 15% în cazul în care bunurile erau clasate ca aparținând categoriei „Tezaur“. Termenul s-a împlinit în iulie 2024, moment în care descoperitorul a trimis o notificare oficială cerând să afle stadiul evaluării și solicitând plata banilor, estimând valoarea întregii descoperiri la aproximativ 50.000 de euro. Mai mult decât atât, bărbatul a acționat în instanță DJC Constanța, MINAC dar și Consiliul Județean, magistrații obligând Direcția Județeană de Cultură Constanța să evalueze tezaurul. Între timp, tezaurul a fost schimbat între MINAC și Muzeul de Arheologie din Mangalia. În acest moment, tezaurul este în curs de evaluare, potrivit directorului Direcției Județene de Cultură, Irina Nicolae.
Tezaurul descoperit și Ionuț Chicheluș
Pe 20 ianuarie 2023, Ionuț Chicheluș folosind un detector de metale autorizat, a dat peste o descoperire arheologică deosebită pe un islaz din satul Ciobănița (comuna Mereni, județul Constanța). Este vorba despre un vas ceramic în care se aflau ascunse 610 monede de bronz romane și 5 unelte din fier folosite în tâmplărie. Deși a încercat inițial să ia legătura cu primăria locală, ora fiind târzie, a avut nevoie de sprijinul numărului de urgență 112 pentru a contacta reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Constanța. O echipă de arheologi de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) s-a deplasat în teren în aceeași seară pentru a securiza și recupera tezaurul, urmând ca desigilarea oficială și numărarea pieselor să aibă loc câteva zile mai târziu, pe 25 ianuarie, la sediul muzeului, sub supravegherea Poliției de Patrimoniu.
Descoperitorul trebuia să primească recompensa legală
Conform Legii 182/2000, autoritățile aveau la dispoziție un termen de 18 luni pentru a evalua piesele și pentru a-i plăti descoperitorului recompensa legală de 30%, plus o eventuală bonificație de 15% în cazul în care bunurile erau clasate ca aparținând categoriei „Tezaur“. Acest termen s-a împlinit în iulie 2024, moment în care Chicheluș a trimis o notificare oficială cerând să afle stadiul evaluării și solicitând plata banilor, estimând valoarea întregii descoperiri la aproximativ 50.000 de euro.
o parte dintre uneltele descoperite
Tezaurul a fost transferat la Mangalia
Direcția Județeană de Cultură Constanța a explicat că nu are experți proprii și că a lăsat evaluarea în seama MINAC. Însă muzeul din Constanța, aflat în plin proces de relocare a sediului, nu a reușit să facă expertiza și a decis să returneze piesele. Pentru a rezolva într-un fel situația, în august 2024, DJC Constanța a transferat bunurile către o altă instituție, respectiv Direcția Cultură și Sport Mangalia – Muzeul de Arheologie „Callatis“. Văzând că este pasat de la o instituție la alta și situația nu se rezolvă, Chicheluș a dat în judecată DJC Constanța, MINAC și Consiliul Județean Constanța în octombrie 2024, cerând instanței să oblige autoritățile la evaluarea tezaurului, la plata recompensei și a bonificației, plus dobânzi penalizatoare pentru întârziere.
Cum a motivat DJC Constanța întârzierea
DJC Constanța a susținut că și-a făcut datoria transferând bunurile și a argumentat că noul termen de 18 luni ar trebui să curgă doar de la data la care piesele au ajuns la Mangalia (august 2024). Consiliul Județean Constanța a cerut scoaterea sa din proces, arătând că tezaurul se află acum în subordinea municipiului Mangalia, nu a sa. Mai mult, Consiliul Județean a încercat să anuleze dreptul la recompensă, aducând un argument surprinzător: a susținut că folosirea unui detector de metale demonstrează o acțiune premeditată de căutare, ceea ce ar exclude caracterul „întâmplător“ al descoperirii cerut de lege.
Noi „actori“ introduși în instanță
În decembrie 2024, Chicheluș și-a modificat cererea de chemare în judecată. El a introdus în proces noii pârâți de la Mangalia – inclusiv primarul, Consiliul Local și Direcția de Cultură Mangalia – deoarece aceștia sunt acum administratorii bunurilor și ordonatorii de credite care dețin bugetul din care trebuie achitată recompensa. În plus, pentru că statul nu a fost capabil să evalueze monedele și vasul în termenul legal, descoperitorul a cerut judecătorilor încuviințarea unei expertize tehnice judiciare în numismatică direct în instanță, pentru ca un expert independent să stabilească valoarea tezaurului și să permită astfel calcularea sumelor care i se cuvin. Pe 19 mai 2026, magistrații au admis în parte cererea lui Ionuț Chicheluș și a obligat Direcția Județeană de Cultură Constanța să evalueze tezaurul. Sentința nu este definitivă.
Ce spune Direcția Județeană de Cultură Constanța
„În cadrul direcției nu sunt angajați experți care să poate să facă acea expertiză pentru monede. În momentul de față, noi nu avem expert în direcție, iar tezaurul a fost retransmis către MINAC Constanța. Din câte știm noi el este în proces de expertizare, dar procedura va dura destul de mult timp, așa că nu știm exact când va fi finalizată“, a declarat pentru Replica de Constanța, Irina Nicolae, directorul DJC Constanța.
Nu am vrut să ajung în instanță
Reporterii Replica au luat legătura și cu Ionuț Chicheluș care și-a spus principala nemulțumire: „Au trecut atâția ani și n-au avut măcar buna plăcere să mă cheme, să îmi spună ceva. Nu înțeleg de ce a trebuit să ajungem la judecată, să stăm să ne țigănim prin tribunale și abia apoi să se miște lucrurile. Sincer, mi-am pierdut orice speranță. Eu am vrut să fac un lucru bun, să ofer un exemplu pozitiv pentru viitor, ca și alți oameni care vor mai descoperi astfel de obiecte să procedeze exact ca mine, adică să le predea statului. Dar, în loc de asta, ne-am lovit de un zid și ne trezim marginalizați. Nu trebuia niciodată să ajungem aici, cu procese și instanțe. În alte părți totul se rezolvă frumos și bine, numai la noi nu se poate. Dacă cei de la muzeu m-ar fi chemat, ar fi vorbit frumos cu mine și mi-ar fi prezentat lucrările lor, cred că nu aș fi avut absolut nicio pretenție financiară. Aș fi lăsat totul acolo fără să cer un leu. Însă modul în care s-au comportat cu mine, în special fostul director Aurel Mototolea, m-a durut cel mai tare și m-a obligat să îmi caut dreptatea.“
Video cu momentul descoperirii:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
17.4° Constanța 















