Un bătrân de 70 de ani doarme într-o cușcă, în Piața Griviței! Cine-l ajută?!

În imediata apropiere a Pieței Griviței din Constanța, trei oameni fără adăpost își petrec nopțile într-o construcție improvizată din metal și cartoane... o cușcă, mai exact. Printre ei se află Tănase Ioan, un fost șofer de 70 de ani din Bacău, care trăiește acolo de cinci ani. Voluntarii unei asociații și firma Arimex Comexim le oferă zilnic hrană și sprijin, pentru ca oamenii fără adăpost să nu moară de foame. Este o problemă: vine iarna, iar oamenii trebuie să-și găsească un acoperiș deasupra capului.  

Tănase Ioan

În Piața Griviței din Constanța, între tarabe, cutii de plastic și resturi de legume, se află o construcție improvizată din metal și cartoane. În interior, trei oameni își petrec nopțile de toamnă târzie, protejați doar de pereții subțiri ai adăpostului improvizat care este, de fapt, o cușcă.

Unul dintre ei, Tănase Ioan din Bacău, este un fost șofer în vârstă de 70 de ani, rămas fără familie și fără locuință. De cinci ani, acel colț de piață a devenit pentru el un spațiu de supraviețuire.

Muncește cu ziua, pentru agenții economici din zonă

Pe timpul zilei, în schimbul unui colț de pâine, ajută agenții economici din zonă la descărcarea mărfii, iar seara se întoarce în același loc, unde o saltea uzată ține loc de pat, iar un carton gros ține loc de ușă.

Cușca de metal adună în jurul ei puțini trecători care se opresc. Cei mai mulți grăbesc pasul, obișnuiți cu prezența oamenilor străzii. Activitatea în Piața Griviței se desfășoară în ritmul firesc, indiferent de frig sau de povestea din spatele acelor pereți subțiri.

Asociația „Suflete deschise” și Arimex Coexim, singurul sprijin

Reprezentanții asociației „Suflete deschise” ajung zilnic acolo, aducând mâncare caldă, apă și haine groase. Gesturile lor completează tăcerea locului. Printre cei care oferă sprijin constant se află și firma Arimex Comexim, care asigură hrana pacienților din spitalele constănțene și extinde acțiunile de ajutor către persoanele fără adăpost.

Pentru cei trei oameni din adăpostul improvizat, fiecare noapte este o luptă cu frigul și umezeala. Cu toate acestea, locul rămâne pentru ei un refugiu.

În spatele forfotei cotidiene, „cușca” din Piața Griviței este mai mult decât un adăpost: este un semn al singurătății și o oglindă a indiferenței colective. Fiecare zi începe acolo la fel, între beton, metal și speranța că, undeva, cineva își va aminti că există.