Un deputat AUR susţine că au mai existat trei oferte pentru vânzarea Șantierului Naval Mangalia
Un deputat AUR susţine că au mai existat trei oferte pentru vânzarea Șantierului Naval Mangalia
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestDeputatul AUR Eduard Koler susţine că a existat o ofertă de 184 de milioane pentru cumpărarea Şantierului Naval Damen Mangalia de către un joint venture greco-american. Mai mult, el afirmă, fără a prezenta dovezi, că o altă companie americană şi un grup de afacerişti români ar fi avut intenţii similare. Lichidatorul CITR susţine că nu a primit însă altă ofertă în afară de cea a Rheinmetall. Nici liderul sindical nu ştie ca în şantier să fi venit aceşti investitori.
.jpg)
Recenta adjudecare a şantierului naval din Mangalia de către Rheinmetall pentru preţul de 138 de milioane de euro a generat diferite reacţii în mediul politic.
Deputatul AUR Eduard Koler susţine, fără să prezinte vreo dovadă, că ar fi existat o ofertă mai bună.
„Potrivit informaţiilor pe care le am, pentru Şantierul Naval Mangalia a existat o ofertă de 184 de milioane de euro, din partea unui joint venture greco-american, cu participarea unui armator grec. Banii urmau să fie plătiţi acum, iar preluarea şantierului să se facă după încheierea războiului”, a transmis public Eduard Koler, pe pagina partidului AUR.
Investitori al căror nume rămâne ”secret”
Koler a declarat că. „Este un joint-venture greco - american, un armator grec care are 62 sau 64 de nave în exploatare, în momentul de faţă, şi mai are vreo 20 în construcţie. A antamat o firmă de avocatură din Bucureşti să facă toate diligenţele pentru cumpărare, plus o firmă de experţi care s-a ocupat de due diligence (audit, n.r.)”.
„În jurul datei de 10 iulie i s-a dat proprietarului tot setul de documente, care s-a depus la Minister (Ministerul Economiei, n.r.) şi de atunci n-a mai primit niciun fel de răspuns”, a mai spus Koler.
Motivând că nu are acceptul investitorului, deputatul AUR a refuzat să spună cum se numeşte acesta.
„Eu am văzut actele. L-am rugat să-mi dea acceptul să-i fac public numele şi a fost un pic reticent”, a explicat parlamentarul. Acesta susţine că actele văzute de el reprezentau documentaţia necesară pentru cumpărarea şantierului naval Mangalia.
Are o explicaţie şi la întrebarea de ce nu s-a prezentat investitorul la licitaţia organizată de lichidator, preferând să meargă la minister, care nu este implicat în procedura vânzării.
„Lucrurile s-au întâmplat înainte de adjudecare. Neoficial, eu ştiu de ce nu s-a prezentat la licitaţie, omul nu a vrut să spună concret treaba asta”, a răspuns deputatul AUR.
„Înţeleg că au mai fost încă două oferte: din partea unei companii americane şi din partea unui grup de investitori români care nu aveau în cont banii respectivi dar aveau garanţii bancare. Din informaţiile pe care le am, tot la Minister au depus ofertele”, a mai spus Koler.
Reacţia lichidatorului şi a liderului sindical
„Nu avem cunoştinţă de alte oferte. CITR nu a primit alte oferte”, a fost răspunsul oferit de CITR, organizatorul celor cinci runde de licitaţii în urma cărora şantierul naval Mangalia a fost adjudecat de Rheinmetall Real Estate România SRL pentru 138 de milioane de euro. Suma reprezintă 75% din preţul iniţial de pornire, de 184 milioane de euro, scăzut după ce nimeni nu s-a prezentat la precedentele termene.
„E prima dată când aud de aşa ceva”, a fost reacţia lui Laurenţiu Gobeajă, liderul Sindicatului Navalistul de pe platforma şantierului, la întrebarea dacă are cunoştinţă de intenţia de cumpărare exprimată de un joint venture greco-american.
„Trebuiau să cumpere caietul de sarcini, să depună garanţia, să participe la licitaţie. Neparticipând la licitaţie, pot spune orice, ca intenţie”, a completat liderul sindical.
Conform acestuia, cel puţin cinci investitori au vizitat şantierul în cei doi ani de insolvenţă. În niciunul dintre cazuri nu au fost oameni de afaceri americani, greci sau români.
„De la începutul lunii mai (de când şantierul e în faliment, n.r.) până în prezent nu au mai vizitat şantierul alţi investitori decât Rheinmetall şi MSC”, a mai spus Gobeajă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
16.6° Constanța 









