Un document al Curţii de Conturi a UE semnalează „o lipsă de transparenţă" în utilizarea fondurilor post-covid

Curtea de Conturi a Uniunii Europene şi-a exprimat regretul miercuri, într-un raport, faţă de "lipsa de transparenţă" în utilizarea miliardelor de euro din fondul de redresare post-COVID, evidenţiind în special Franţa, relatează AFP, conform Agerpres.

Ce indică raportul

În faţa consecinţelor economice şi sociale ale pandemiei, Uniunea Europeană a lansat în 2020 un plan amplu de redresare ce includea 577 de miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi pentru statele membre.

Magistraţii Curţii de Conturi a UE au studiat utilizarea fondurilor în zece state - Austria, Bulgaria, Estonia, Franţa, Germania, Letonia, Malta, Ţările de Jos, România şi Spania - până la beneficiarii finali, companii şi cetăţeni deopotrivă.

În toate ţările auditate, "banii pot fi urmăriţi", a remarcat Curtea. În practică însă, colectarea informaţiilor se dovedeşte uneori foarte dificilă.

Raportul critică în special "incapacitatea" Franţei de a furniza numele unei părţi din beneficiarii acestui plan de redresare.

Autorităţile franceze au răspuns Curţii că "era prea greu din punct de vedere administrativ să colecteze informaţii despre beneficiarii finali şi sumele plătite", afirmă raportul.

Curtea semnalează, de asemenea, lipsa de date sistematice privind cheltuielile reale efectuate în cadrul planului.

"În mai multe ţări, costul real al majorităţii măsurilor finalizate a fost în cele din urmă mai mic decât previziunile. Dacă această tendinţă se va confirma, suma totală a finanţării primite de anumite state membre ar putea să difere considerabil de cea a costurilor reale", afirmă autoritatea cu sediul la Luxemburg.

Ce urmează?

Lacunele în materie de transparenţă şi trasabilitate "vor trebui să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE", se solicită în raport.

Răspunzând acestui raport, Comisia Europeană (CE) a invocat flexibilităţile planului său de redresare în faţa unei pandemii fără precedent.

"Spre deosebire de mecanismele tradiţionale de finanţare ale UE - care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior", potrivit CE.

Executivul european a dat asigurări că "această abordare s-a dovedit eficientă, garantând că fondurile UE sunt îndreptate către rezultate tangibile, permiţând în acelaşi timp Comisiei să verifice în mod riguros implementarea înainte de decontare", citează stiripesurse.ro.