Un evaluator celebru din Constanța, inculpat în două dosare DNA, cere 50.000 de euro pentru că... a dus-o rău în pușcărie!

Dosarul Retrocedărilor terenurilor din Constanța îi bântuie și astăzi pe condamnați! Eliberați de câțiva ani după ce și-au executat pedepsele, unii dintre inculpați trag ponoasele și astăzi. Cum ar fi Alin Horațiu Dima, evaluatorul terenurilor retrocedate, care a fost condamnat în 2019 la 6 ani de închisoare și eliberat la 24 mai 2022, după executarea a jumătate din pedeapsa aplicată în dosarul retrocedării plajelor. Cu cariera făcută praf și cu trei ani din viață irosiți, Dima cere acum să fie despăgubit, invocând condițiile grele din penitenciar. Vrea 50.000 de euro, bani pe care-i cere în instanță, însă fără să dovedească că a suferit prejudicii fizice ori psihice. 

Alin Horațiu Dima și-a început activitatea de evaluator în anul 1992 și și-a încheiat-o în februarie 2019, după ce a fost condamnat la 6 ani de închisoare, alături de alți inculpați, în dosarul Retrocedărilor plajelor. Din 6 ani, Dima a stat doar 3 ani în pușcărie, fiind eliberat pe 24 mai 2022... Rămas fără muncă - 3 ani după executarea pedepsei nu are voie să-și exercite funcția, fiind suspendat - s-a gândit să facă rost de niște bani și, cum altfel, dacă nu aplicând metoda folosită și de alți deținuți - încălcarea de către Administrația Națională a Penitenciarelor a normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate.

Așadar, Alin Horațiu Dima a dat în judecată ANP, căreia îi cere daune de 50.000 de euro, reprezentând daune morale pentru condițiile improprii de detenție în care a fost ținut. Prejudiciul invocat - suferința fizică și psihică cauzată de condițiile necorespunzătoare de detenție.

A fost încarcerat în perioada 09.02.2019 – 24.05.2022, pe rând, în Penitenciarul Poarta Albă, în Penitenciarul Poarta Albă – Secția Exterioară a Penitenciarului Poarta Albă din Valu lui Traian și în Penitenciarul Slobozia, solicitând constatarea unei fapte ilicite în sarcina ANP, dar și Ministerului Justiției, cât și Ministerului Finanțelor, constând în neasigurarea cerințelor minime de spațiu. În opinia lui Dima, culpa statului rezultă din neconformarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la standardele prevăzute de legislația europeană și internă privind modalitatea de efectuare a stării de detenție, cu precizarea că prejudiciul suportat este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situația cauzatoare de prejudicii morale este determinată de o problemă structurală și sistemică – supraaglomerarea penitenciarelor.

Dima zice că o serie de consecințe i-au afectat ireversibil starea de sănătate și echilibrul psihic 

Dima consideră că suma de 50.000 euro reprezintă o compensare minimă și rezonabilă pentru suferințele cauzate de cele 1.150 de zile de încarcerare în condiții de detenție inumane și degradante, calculată la 50 euro/zi, având în vedere că o serie de consecințe au efecte ireversibile asupra stării de sănătate și a echilibrului psihic al reclamantului. Însă, în instanță, Dima nu a dovedit niciun prejudiciu moral, întrucât nu a formulat plângeri către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, instituție creată pentru soluționarea contestațiilor privind condițiile de detenție, iar lipsa acestor demersuri demonstrează lipsa temeiniciei acuzațiilor. Potrivit art. 56 și 57 din Legea nr. 254/2013, persoanele condamnate au posibilitatea de a se adresa judecătorului de supraveghere pentru a contesta încălcarea drepturilor lor, iar neutilizarea acestui drept exclude posibilitatea obținerii de despăgubiri.

Cererea de daune morale este neîntemeiată, spune ANP, întrucât fostul condamnat nu a probat existența unui prejudiciu cert, legătura de cauzalitate și vinovăția ANP, iar simpla afirmație a unor condiții de detenție necorespunzătoare nu este suficientă pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

În lipsa unor probe concrete, nu poate fi reținută existența unui tratament inuman sau degradant, ci doar un disconfort inevitabil al detenției. A beneficiat de un pat personal, de activități educative, culturale, sportive, consiliere psihologică, asistență medicală și plimbări.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanța însă pe 10 decembrie 2015 a fost declinată cauza la Tribunalul Constanța. 

Dima, condamnat pe fond 9 ani și 8 luni în dosarul ANRP

De menționat că nu este primul dosar al lui Dima. El a apărut și-n dosarul ANRP, în care fosta şefă a instituţiei Crinuţa Dumitrean era acuzată că a primit o mită de 400.000 de euro de la omul de afaceri Horia Simu pentru a-i aproba acestuia despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 25 ha situat în municipiul Constanţa. Alin Horaţiu Dima a fost condamnat, pe fond, la 9 ani şi 8 luni închisoare, însă la apel toți inculpații au fost achitați, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Horia Simu

Potrivit DNA, drepturile litigioase ce priveau o suprafaţă de teren situată în municipiul Constanţa au fost achiziţionate de Horia Simu, printr-un intermediar, la data de 22 octombrie 2009, preţul fiind de 700.000 de euro.

„De la acea dată, inculpatul Simu Horia a iniţiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale şi prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul unor instituţii publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obţinerea despăgubirilor prin intervenţia acestora la nivelul autorităţilor implicate în procedura de retrocedare. Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş, Teodorescu Cătălin Florin şi Marko Atilla Gabor (…) au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horaţiu, prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 25 hectare situat în municipiul Constanţa (zona Brătianu – Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei“, spune DNA.