Un licean din Franța explică în Le Monde de ce a început „Revoluția Elevilor”

Nicolas Boucaud-Bialchuk, elev în ultimul an la un liceu din regiunea Nantes, a explicat, într-un articol publicat în Le Monde, motivele pentru care elevii din Franța au început așa-numita „Revoluție a Elevilor”. El spune că manifestațiile sunt legate de sentimentul de abandon de către autoritățile publice. „Demonstrațiile noastre nu sunt semnul unei crize adolescentine incontrolabile, ci al furiei reprimate prea mult timp în fața ignoranței normalizate și sistematizate”, scrie el în material.

sursa foto: Getty

„Sunt elev în clasa a XII-a la un liceu public din regiunea Nantes. Încep ceea ce va fi, cred, sper, ultimul meu an de liceu, și asta într-un context particular de violență și tensiune. Acestea nu sunt noi: sunt latente, prezente în mediul școlar de ani de zile.

Cu toate acestea, furia exprimată se extinde mult dincolo de profesia didactică. Astăzi, elevii sunt cei care sunt pe străzi, blocând școlile, protestând și denunțând situația. Astăzi, colegii mei de clasă sunt cei care luptă, se străduiesc pașnic să-și facă vocea auzită, astfel încât sistemul politic să înțeleagă în sfârșit că problemele educaționale nu pot fi abordate doar în timpul campaniilor electorale. Vorbesc aici pentru a împărtăși ceea ce elevii, ceea ce generația mea, vrea să spună.

În primul rând, este important să reiterez anumite aspecte evidente care, sper, vor risipi orice îndoială cu privire la spusele mele. Noi, studenții, nu suntem lipsiți de bun simț și știm perfect că violența împotriva profesorilor și personalului nostru este inacceptabilă și că aceasta nu ar face decât să dăuneze cauzei noastre.

Condamnăm distrugerea proprietății. Nu este opera majorității. Cu toate acestea, nu pot da vina doar pe cei care vandalizează, fără a-i învinovăți și pe cei care i-au incitat și pe cei care, prin lipsa lor de considerație și ascultare, i-au împins să facă asta. În cele din urmă, nu pot accepta exploatarea, de către diverse grupuri, în scopuri politice, a furiei studenților și a mesajelor pe care aceasta le transmite: suntem capabili să gândim singuri și să luăm inițiativa singuri”, scrie el în articol.

sursa foto: Getty

„Număr prea mic de profesori”

El spune că situația a ajuns în acest punct din cauza „deceniilor de negare din partea autorităților” dar și din cauza lipsei de profesori.

„Cererile noastre sunt numeroase, rezultatul a decenii de negare din partea autorităților, o politică de abandonare sistematică a dialogului și slăbirea relației care odinioară îi unea pe profesori, elevi și administrația lor.

Există organisme democratice în cadrul liceelor ​​care acționează ca o legătură între reprezentanții elevilor și administrația școlii. Aceste consilii elevilor sunt, teoretic, un mijloc prin care elevii își pot exprima așteptările.

Cu toate acestea, în practică, vocea lor nu se aude adesea, deoarece reprezentanții lor în consiliul școlar sunt ignorați sau ignorați. Aceste organizații alese în mod regulat sunt democratice doar cu numele și servesc doar la ascunderea incapacității de a asculta elevii și de a lua în considerare opiniile lor.

Sistemul școlar suferă, de asemenea, de o lipsă evidentă de resurse pentru renovarea clădirilor care se află adesea într-o stare avansată de degradare și multe dintre ele dovedindu-se a fi site termice, ceea ce face imposibilă desfășurarea cursurilor și a examenelor în lunile mai și iunie.

La aceasta se adaugă o problemă și mai fundamentală: lipsa profesorilor. Ne lipsesc profesorii, uneori timp de săptămâni, chiar luni, chiar dacă suntem obligați să avem examene la sfârșitul anului școlar. Ne lipsesc profesorii pentru că profesia nu mai atrage oamenii; nimeni nu recunoaște adevărata valoare a dedicării lor.

Așadar, într-un moment în care nivelul elevilor francezi este din nou criticat, în care se aud acuzații de prostie și analfabetism, poate că ar fi înțelept să ne schimbăm condițiile de învățare, care se deteriorează la fel de mult ca și rezultatele noastre. Poate că este necesar să ne permită să învățăm în condiții decente”, mai adaugă el.

​​​​​​​sursa foto: Getty

Școala, în pericol

Astfel, Nicolas Boucaud-Bialchuk spune că statul francez trebuie „să își asume în sfârșit o politică bugetară autentică, axată pe educație și servicii pentru tineri”.

„Personal, consider că două puncte sunt prioritare aici. Primul este ca statul să își asume în sfârșit o politică bugetară autentică, axată pe educație și servicii publice pentru tineri, să se angajeze să renoveze clădirile, să stabilească prețuri decente pentru catering și să permită fiecărui elev de liceu accesul în mod egal la cultură, sănătate (prin intermediul medicinei școlare, în special a sănătății mintale) și tehnologie.

A doua problemă este recunoașterea cadrelor didactice, esențială pentru o predare mai bună. Prin urmare, o creștere salarială este indispensabilă. Nu putem dori mai mulți profesori și, în același timp, să-i criticăm, să-i minimalizăm și să-i destabilizam. Statul ar trebui, de asemenea, să recunoască mai bine asistenții didactici, care contribuie la sistemul nostru educațional la fel de mult ca și profesorii”, adaugă el.

În plus, elevul spune că „demonstrațiile noastre nu sunt semnul unei crize adolescentine incontrolabile, ci al furiei reținute prea mult timp în fața ignoranței normalizate și sistematizate”.

„Demonstrațiile noastre, blocajele noastre, strigătele noastre, pancartele noastre nu sunt semnul unei crize adolescentine incontrolabile, ci al furiei reprimate prea mult timp în fața ignoranței normalizate și sistematizat. Cerem doar trei lucruri: să fim auziți, să fim luați în considerare și, în final, să fim respectați.

​​​​​​​

Școlile noastre au construit Republica noastră acordându-și încredere elevilor și profesorilor și facilitând mobilitatea socială. Această eră pare să se fi încheiat; meritocrația pare moartă, iar acest lucru ne întristează și ne indignează. Această conștientizare ne-a determinat să ne unim. Elevi de diferite vârste și medii sociale s-au adunat.

Am văzut povești, uneori cu idei politice opuse, unindu-se în apărarea unui sistem aflat în pericol. Am văzut o generație ridicându-se, fără ură sau pasiuni zădărnicite, cu singura ambiție de a fi propria lor bunăstare și a generațiilor viitoare. Ne mobilizăm și vom continua să o facem atâta timp cât vom considera necesar, atâta timp cât vom crede că sistemul școlar este în pericol și trebuie salvat. Nu ne jucăm de-a eroii; pur și simplu vrem să fim participanți activi la educația noastră, la democrația noastră, la viețile noastre”, se arată în încheierea articolului.

Aproape 2.000 de persoane au fost reținute de polițiști în urma protestelor elevilor din Franța, care au degenerat în violențe pe scară largă, cu clădiri și mașini incendiate

Joi, studenții din mai multe universități franceze s-au alăturat protestatarilor din licee. Aceștia au organizat blocaje și reclamă bani mai mulți de la buget pentru sectorul educației, îmbunătățirea condițiilor din școli și reducerea numărului de elevi din clase, citează antena3.ro.