REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.4° Constanța Vin., 25 Sept. 2026
Anul XX Nr. 7593
12.4° Constanța Vineri, 25 Septembrie 2026 Anul XX Nr. 7593
 

Un parazit purtat de mulți oameni în organism distruge țesuturile și provoacă moartea

Un parazit purtat de mulți oameni în organism distruge țesuturile și provoacă moartea

A.F. 8 aprilie 2025 | 00:00 241

Este purtată în organism de mulți oameni și așteaptă momentul prielnic pentru a declanșa o infecție. Se infiltrează în vasele de sânge, unde provoacă cheaguri ce privează țesuturile de oxigen și determină necroza lor. Rata de deces depășește 50% chiar și cu administrarea de antibiotice. Acest portret înfricoșător este contrabalansat doar de raritatea afecțiunii numite mucormicoză, scrie livescience.

Un parazit purtat de multi oameni in organism distruge tesuturile si provoaca moartea

Ce este mucormicoza și cine se află în grupele de risc

Mucormicoza o boală este cauzată de un grup de ciuperci cunoscute sub numele de mucormicete. Sporii mucormicetelor se găsesc în mod natural în mediul înconjurător, inclusiv în sol, frunze moarte, compost, excremente de animale și aer.

Oamenii pot face mucormicocoză după inhalarea sau ingerarea acestor spori sau dacă sporii pătrund accidental în organism ca urmare a unei tăieturi sau arsuri.

Mucormicoza afectează de obicei persoanele cu sisteme imunitare slăbite, cum ar fi cele cu forme severe de diabet sau COVID-19, inclusiv persoanele aflate în curs de recuperare după infecție.

De asemenea, poate afecta pacienții care au primit un transplant de organ sau care au un număr scăzut de globule albe.

Persoanele cu HIV și cele care utilizează medicamente imunomodulatoare sunt, și ele, expuse unui risc ridicat de a dezvolta mucormicoză.

Mucormicoza, semnalată în România în timpul pandemiei de COVID-19

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, OMS, cazurile de mucormicoză variază la nivel mondial între 0,005 și 1,7 la un milion de persoane.

Boala este mai prezentă în numite țări, cum ar fi India, unde există de aproximativ 80 de ori mai multe cazuri decât valorile indicate de OMS.

În România, afecțiunea a fost raportată în perioada pandemiei de COVID-19.

Cum atacă mucormicoza

Sporii mucormicetelor trăiesc în organismul multor persoane și, de obicei, provoacă infecții doar la indivizii care au sistemul imunitar slăbit.

Majoritatea cazurilor de mucormicocoză apar aleatoriu, nefiind legate de o sursă comună de infecție. Totuși, au fost raportate focare ale bolii în unitățile medicale în care sporii fungici au contaminat proviziile sau sistemele de ventilație.

Odată ajunse în corpul unei persoane vulnerabile, ciupercile mucormicete invadează vasele de sânge, determinând formarea de cheaguri de sânge, iar țesuturile sunt lipsite de nutrienți și oxigen și mor.

Simptomele mucormicocozei diferă în funcție de partea corpului care este afectată. Poate fi vorba de sinusuri, plămâni, piele, stomac și intestine.

Majoritatea infecțiilor tind să apară în sinusuri sau plămâni, după ce o persoană inhalează spori fungici din aer.

Tratamentul se bazează pe antibiotice și pe îndepărtarea chirurgicală a zonelor moarte

Infectarea declanșează simptome precum umflături faciale, dureri de cap, febră, tuse și dureri în piept.

Infecția cu mucormicoză se poate răspândi de la sistemul respirator la alte părți ale corpului, cum ar fi creierul, splina și inima. În general, ratele de deces pentru mucormicocoză depășesc de obicei 50%, chiar și cu îngrijiri medicale.

Deși oamenii pot inhala sporii din mediul înconjurător, boala nu se transmite de la o persoană la alta. Odată declanșată afecțiunea, șansele de supraviețuire depind de rapiditatea cu care se începe tratamentul medical.

Acesta implică administrarea de medicamente antifungice - de obicei amfotericină B - pentru a distruge ciupercile care provoacă infecția, precum și îndepărtarea chirurgicală a oricărui țesut mort, pentru a preveni răspândirii sporilor în alte regiuni ale corpului, citează antena3.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere