Un sfert din fructele indigene şi o treime din roşiile consumate au provenit din import

Dependenţi de importuri într-un an agricol foarte bun

Chiar dacă 2017 a fost un an agricol bun, cu producţii în creştere faţă de 2016 la majoritatea culturilor, sunt produse alimentare pe care încă ni le asigurăm în proporţie de circa o treime din import. Este cazul roşiilor care au avut cea mai mare pondere în importul total de legume, deşi producţia a crescut cu peste 8%.

Mânarea de import cântăreşte încă bine în coşurile românilor, în cazul unor legume precum tomatele aproximativ o treime din consum fiind asigurat de peste graniţe, indică ultima analiză pe această temă a Institutului Naţional de Statitică cu date din 2017.

Mai exact, din datele INS, producţia locală de legume a asigurat în 2017 aproximativ 62% din resursele totale disponibile, cu 1,2 puncte procentuale mai mult faţă de anul trecut, când 14,1% din necesar a provenit de peste graniţe. Importurile au reprezentat 13,3% din resurse, în condiţiile în care au existat stocuri de aproximativ 25%.

Cea mai mare pondere în producţia de legume a avut-o varza (33%) şi tomatele (22%), în timp ce la capitolul importuri cel mai mult au cântărit roşiile-35,6% din totalul importului de legume. Practic, 32,2% din disponibilul pentru consumul uman au fost importuri, care s-au diminuat faţă de anul anterior cu 14,5%, pe fondul unei creşteri a producţiei naţionale de 8%.

La ceapă, importurile au asigurat 16,2% din disponibulul pentru consumul uman, la rădăcinoase ponderea importurilor a fost de 32,5%, iar la diverse legume de 25,5%. La cartofi, ponderea importurilor a fost de peste 49%, chiar dacă producţia locală a crescut cu 15,9% faţă de anul anterior, iar importurile au scăzut cantitativ cu 7,2%.

În cazul fructelor, 58,4% din resursele disponibile au provenit din producţia locală, urmare a creşterii producţiei cu 176.000 de tone faţă de 2016, în timp ce importurile au însemnat 7,2% din resursele totale. Diferenţa a fost generată de stocurile de anul anterior. Raportat la consumul uman, importurile de fructe reprezintă 66,5%. Spre exemplu, în cazul merelor, importurile au reprezentat 36,9% din disponibilul pentru consumul uman, pe fondul unei producţii şi al unor importuri mai mici. De asemenea, la prune, procentul importurilor este de 17%, iar la cireşe şi vişine de 13,5%, la nectarine de 15%.

ECONOMICA.net