Un sfert din locuințele din România figurează ca neocupate. Care e adevărul din spatele statisticii

Prețul locuințelor din România tot crește, iar chiriile se scumpesc constant. Totuși, 2,5 milioane de case și apartamente sunt declarate neocupate. Adică un sfert din locuințele din România, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Numai în București sunt peste 218.000. O bună parte sunt goale, spun specialiștii, și așteaptă cu anii să fie ocupate. Altele ar putea fi închiriate, spun aceștia, fără contract și venituri declarate la Fisc.

La recensământul din 2021, una din cinci locuințe din București a fost declarată ca fiind neocupată. În total este vorba despre 218.279 de apartamente și case despre care bucureștenii au spus că nu stă nimeni în ele, cu aproape 160% mai mult față de recensământul din 2011.

Asta nu înseamnă că sunt toate goale, spun specialiștii. Unele sunt închiriate fără forme legale, cred aceștia, căci proprietarii nu vor să plătească impozit și contribuția la asigurările de sănătate pe veniturile obținute.

O altă parte sunt scoase la vânzare sau închiriere. Însă sunt destule și cele în dreptul cărora scrie cu anii „zero persoane” la întreținere. Dacă și acestea ar fi scoase la închiriat sau la vânzare, ar putea trage tarifele în jos. Dar proprietarii, din diverse motive, le lasă neocupate, deși au costuri de întreținere și taxe.

Analiștii spun că românii nu se așteaptă neapărat la a obține un câștig din deținerea unei case sau a unui apartament, ci o văd mai degrabă ca o modalitate de a-și pune banii în siguranță. Trei sferturi din averea românilor e formată din case și apartamente, arată datele Băncii Naționale.

Pe locul al doilea este județul Iași, unde din datele culese de INS la recensământul din 2021 reiese că peste 127.000 de locuințe sunt nelocuite. Urmează Argeșul, Prahova, Bihorul, Timișul și Clujul.

În România sunt în total aproape 10 milioane de locuințe. Dintre acestea 2,5 milioane sunt declarate ca fiind neocupate, conform declarațiilor românilor, adică un sfert. Intră aici nu doar locuințele secundare sau cele de vacanță, ci și cele care se încadrează la locuințe principale, conform digi24.ro.