Una dintre femeile lăsate fără casă de rețeaua lui Vasile Deacu îi cere daune Danielei Stamule

Dosarul DIICOT care a șocat toată Constanța este unul stufos, cu sute de pagini și stenograme între inculpații și acoliții executorului Vasile Deacu și ai lui Vlad Virgil, liderului rețelei, ajuns între timp consilier local la Oltina. A început infracțiunile cu mulți ani în urmă, iar planul a fost unul bine gândit și pus la punct. Și-a tras un magazin în cartierul CET, unde sunt situate majoritatea caselor pe care le-a executat, cu sprijinul lui Deacu, și unde locuiesc majoritatea locotenenților lui... pe aleea Egretei. Vlad a pornit „afacerea” în primă fază cu Daniela Stamule, o altă infractoare ajunsă, astăzi, la venerabila vârstă de peste 75 de ani. Este cunoscută este pentru infracțiunile comise de-a lungul activității sale de notar, însă a avut grijă să stea departe de camerele de filmat și de blitz-ul aparatului de fotografiat. Astfel că doar cei care au intrat în contactat direct cu ea, prin prisma activității pe care a desfășurat-o, o cunosc fizic. Deși numele ei apare în repetate rânduri în dosarul DIICOT, aceasta nu deține calitatea de suspect, inculpat sau martor... Chiar dacă există posibilitatea să nu fie trasă la răspundere penal, victimele rețelei își îndreaptă atenția spre partea civilă. În cel mai nou dosar în care Stamule e implicată vizează o răspundere delictuală. O femeie pe care a lăsat-o fără case îi cere  acum daune. 

Vlad Virgil, Vasile Deacu

Daniela Stamule, un notar public cu greutate din Constanța, apare în dosarul DIICOT care a „bubuit” la începutul lunii iulie și care s-a soldat cu arestări preventive și la domiciliu. Nu e inculpată, suspectă, martor și nici nu s-a cerut vreo măsură împotriva ei. Este cât se poate de evident că fostul notar - și spunem „fost” pentru că aceasta nu mai practică de prin 2023 meseria - a fost cea care și-a trădat acoliții. Stamule are antecedente penale și, mai nou, are în lucru la Parchetul Curții de Apel Constanța un dosar de înșelăciune... tot cu un apartament din zona CET, tot de pe strada Egretei și... ce credeți? În dosar apare și Vlad. 

Virgil Vlad

A achitat 20.000 de euro pe apartamentul pe care nu l-a mai văzut

Așadar, pe 3 august 2023 la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a fost primită şi înregistrată o plângere formulată de numita Veta I. în vederea efectuării de cercetări penale faţă de numiţii Vlad Virgil, Daniela Stamule, Iulian Ilie Ioniță, prin prisma săvârşirii infracţiunii de înşelăciune. Totul a început în cursul anului 2018, când V.I. a intenţionat să cumpere o garsonieră pe strada Egretei, nr. 19, al cărui proprietar era numitul Iulian Ilie Ioniță. A achitat peste 20.000 de euro, iar la data de 21.09.2018, a mers la Biroul Notarial Individual Daniela Stamule pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr. 2084/21.09.2018.

La momentul prezentării contractului, ar fi aflat că acesta făcea obiectul unui litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa (revendicare imobiliară). Aflând despre această situaţie, a refuzat să semneze contractul, dar a fost convinsă de notarul Daniela Stamule că nu sunt probleme de legalitate a actului de proprietate.

Ulterior, l-a cunoscut pe numitul Virgil Vlad, prim proprietar al garsonierei respective, căreia i-a povestit situaţia acesteia, respectiv că ar fi fost o anexă a blocului şi că s-au câştigat mai multe litigii cu locatarii blocului pentru legalitatea acesteia.

în acest bloc este situat apartamentul „vânat” de Virgil Vlad

La data de 11.01.2019, a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă, de Radu Brizac și Cristina Brizac, iar prin Decizia civilă din mai 2023, Tribunalul Constanţa a admis cererea de revendicare imobiliară a reclamanţilor, obligând-o să predea garsoniera mai sus menţionată către aceştia. „Obligă pârâta Iosif Veta să lase în deplină proprietate şi posesie reclamanţilor, imobilul identificat în prezent ca apartamentul nr. 41, din blocul C7, scara A, de pe Aleea Egretei nr.19, din Constanţa, judeţul Constanţa, fost spaţiu de utilitate comună cu destinaţia de wc, cu aplicarea art. 643 alineat 2 teza I Cod Civil. Obligă intimaţii – pârâţi către apelanţii – reclamanţi la plata sumei de 13.031 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru fond, apel şi recurs. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Constanţa”, se arată în minuta instanței. 

Din cadrul acestei decizii, a aflat că garsoniera respectivă ar fi avut, iniţial, destinaţie de toaletă comună, iar Virgil Vlad ar fi cumpărat un alt spaţiu comun cu nr. 40, şi nu garsoniera cu nr. 41. Fiind indusă în eroare, atât de către notarul Daniela Stamule, cât si de către numiţii de Vlad și Ioniță, prin prezentarea ca adevărată a situaţiei ilegale a garsonierei, pe care a fost nevoită să o predea şi, astfel, a fost prejudiciată cu suma de 20.500 euro, femeia a formulat plângere penală, la Parchetul Curții de Apel Constanța.  

Dosar clasat, pentru că plângerea nu era semnată...

Dosarul a fost clasat, pe motiv că plângerea penală nu este semnată de reclamantă, ci doar de avocat, neputând fi începută urmărirea penală, pentru că „plângerea este informă ca act de sesizare“. Numai că soluția de clasare a fost contestată de V.I., plângere care... surpriză: a fost admisă. Analizând ordonanţa atacată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, judecătorul de cameră preliminară al Curţii de Apel Constanţa a considerat plângerea formulată ca fiind fondată.

în acest bloc este situat apartamentul „vânat” de Virgil Vlad

Instanța a întors dosarul la procurori

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Constanţa a constatat că Veta I. a formulat o plângere penală (şi nu o plângere penală prealabilă) cu privire la o vătămare ce i s-a cauzat printr-o infracţiune pentru care nu este necesară plângere penală prealabilă a persoanei vătămate, întrucât pentru infracţiunea de înşelăciune punerea în mişcare a acţiunii penale se face din oficiu. Prin urmare, plângerea penală formulată are caracterul unei sesizări, conform art. 289 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, în legătură cu o faptă penală-infracţiune de înşelăciune pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. De altfel, dacă s-ar fi apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile de formă pentru formularea unei plângeri penale(şi nu o plângere penală prealabilă, cum s-a arătat în ordonanţa atacată), organul de urmărire penală avea posibilitatea să cheme partea şi să procedeze la audierea ei, plângerea formulată fiind consemnată într-un proces-verbal de către organul care o primeşte. Potrivit art. 244 alin 1 Cod penal, constituie infracţiunea de înşelăciune, inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar potrivit alin. 3 împăcarea înlătură răspunderea penală. Cu alte cuvinte, dosarul a fost întors la Parchet, fiind deschisă urmărirea penală pe numele Danielei Stamule. 

Între timp, victima vrea să-i ceară socoteală lui Stamule și pe latura civilă. Pe 19 august, a deschis o acțiune la Tribunalul Constanța, în răspundere delictuală, împotriva lui Stamule și a lui Ioniță, proprietarul apartamentului.