Ungaria încă se opune impozitului minim pe companii, care afectează piaţa muncii

Ungaria se opune în continuare impozitului minim pe companii, a anunţat vineri premierul Viktor Orban la postul public de radio, citând temerile legate de locurile de muncă în ţara din Europa Centrală care a folosit regimul fiscal mai avantajos pentru atragerea investiţiilor, transmite Reuters.

Impozitul minim pe companii valabil la nivel global este al doilea pilon al unui acord convenit anul trecut între aproape 140 de ţări pentru a rescrie regulile cu privire la impozitarea transfrontalieră şi a ţine cont mai bine de modul în care marile companii din sectorul internetului îşi înregistrează profiturile în ţările cu impozite reduse.

Ungaria a folosit impozitul pe profit de 9% şi subvenţiile guvernamentale generoase pentru a atrage investiţii masive din partea companiilor auto din Germania şi a producătorilor de baterii din Asia, pentru susţinerea economiei sale orientate spre export.

"Aceasta este o taxă care ucide locurile de muncă şi care, dacă va fi implementată cu aprobarea Ungariei, va duce la dispariţia a mii de slujbe. Problema impozitării nu e una globală, cade sub jurisdicţia naţională", a declarat Orban.

Ungaria susţine că introducerea unui impozit minim pe companii ar putea afecta economia europeană, însă unii oficiali europeni sugerează că Budapesta se foloseşte de dreptul său de veto ca instrument de negociere pentru a obţine deblocarea fondurilor în valoare de miliarde de euro din Mecanismul de Relansare şi Rezilienţă.

Comisia Europeană a recomandat miercuri îngheţarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei şi a 5,8 miliarde din planul de relansare până când reformele în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei nu vor fi corect aplicate. Executivul european a considerat că măsurile puse în aplicare până acum de Guvernul ungar nu sunt suficiente pentru a răspunde preocupărilor sale.

Orban a declarat că economia ungară, afectată sever de războiul din Ucraina, ar putea înregistra anul viitor un avans de 1,5%, adăugând că Guvernul va continua în 2023 eforturile de a atenua impactul creşterii preţurilor energiei asupra gospodăriilor.

Executivul a introdus plafonarea preţului carburanţilor în luna noiembrie a anului trecut dar problemele apărute pe partea de aprovizionare au forţat autorităţile de la Budapesta să reducă amploarea schemei de plafonare în luna iulie, astfel încât cei care conduc automobile de firmă nu mai pot cumpăra carburanţi la preţuri plafonate.

Luni, Guvernul a anunţat că Ungaria va putea să menţină preţurile plafonate la carburanţi dincolo de data de 1 ianuarie 2023 numai dacă livrările de petrol rusesc via conducta Drujba vor continua fără întrerupere iar rafinăria MOL de la Száhahalombatta va funcţiona în continuare, potrivit agerpres.ro .