Unul din fraţii Caratană speră la o nouă condamnare, mai favorabilă lui
Unul din fraţii Caratană speră la o nouă condamnare, mai favorabilă lui
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestContestaţie în anulare
Contestaţie în anulare
Mihăiţă Caratană, care s-a ales cu 9 ani de închisoare în dosarul stăpânilor de sclavi de la Kogălniceanu, speră la o condamnare ceva mai favorabilă. Astfel, el a depus o contestaţie în anulare la Curtea de Apel Constanţa, termenul fiind fixat pe 19.01.2017. Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere instanţei ce a pronunţat hotărârea atacată, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, să îşi desfiinţeze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată. Curtea de Apel Constanţa a dat soluţia definitivă, luni, 7 noiembrie, în dosarul stăpânilor de sclavi de la Mihail Kogălniceanu.
Astfel, Mihăiţă Caratană s-a ales cu 9 ani de închisoare, Cristian Şapte Enache cu 8 ani, Ion Vişan cu 8 ani şi 6 luni, Mişu Caratană cu 3 ani, Liviu Ghiorţu cu 6 ani şi 6 luni şi Mitrenga Dumitru cu 8 ani. Potrivit anchetatorilor, 14 ciobani au fost folosiţi ca sclavi de către inculpaţi, orice încercare de fugă a victimelor fiind sancţionată cu pedepse corporale. Totul a fost dat în vileag în urma unei razii a 200 de poliţişti şi jandarmi la fermele fraţilor Caratană, din localitatea Mihail Kogălniceanu. Ciobanii eliberaţi au povestit că unii fuseseră sechestraţi şi de trei luni, fiindu-le luate actele de către inculpaţi.
Ei au mai spus că nu au fost plătiţi, iar cei care încercau să fugă erau bătuţi crunt. Caratană venea până în Gara Constanţa pentru a-şi recupera sclavii care încercau să fugă, unii ciobani fiind bătuţi şi săltaţi direct de pe peron. În decembrie 2014, Judecătoria Constanţa i-a condamnat la închisoare, Mihăiţă Caratană primind 9 ani, pe când Mişu - 4 ani şi jumătate. Cum decizia nu a fost definitivă, inculpaţii au depus apel, acesta fiind înregistrat la Curtea de Apel Constanţa.
Liliana CHIRU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News