Vergil Chițac, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române
Vergil Chițac, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPrimarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, a transmis mesaj cu ocazia celebrării pe 24 ianuarie, a Unirii Principatelor Române.
Vergil Chițac
Primarul Vergil Chițac, a participat, duminică, 24 ianuarie a.c., începând cu ora 11.00, în Piața Ovidiu, la ceremoniile de celebrare a Zilei Principatelor Române organizate pe plan local de Instituția Prefectului Constanța, Comandamentul Flotei și al Garnizoanei Constanța.
Primarul Vergil Chițac a fost însoțit de către viceprimarii Ionuț Rusu și Florin Cocargeanu, precum și de către consilierii personali ai acestuia.
„Celebrăm astăzi, împreună, Unirea Principatelor Române, pe Alexandru Ioan Cuza și totodată înțelepciunea, maturitatea, responsabilitatea și curajul clasei politice autohtone de atunci.
Unirea Principatelor Române reprezintă o sărbătoare autentică și pentru Constanța și Dobrogea. Fără alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la Iași și București, în 1859, nu ar fi existat evoluțiile istorice care au adus Dobrogea “înapoi acasă”. Fără Unirea Principatelor Române nu am fi avut niciodată o Țară.
Unirea din 1859 constituie un reper esențial și totodată parte a unui vis care n-a încetat niciodată să producă istorie înaltă, aici, la Carpați și la mare, în spațiul etnogenezei românești. Constanța a fost dintotdeauna parte a acestui uriaș și permanent proiect de țară care a inclus Unirea de la 24 Ianuarie 1859. În Constanța și – prin extensie – în Dobrogea, acest proiect de țară a supraviețuit miraculos în istorie și, când a putut, aproape două decenii mai târziu, a produs istorie autentică – odată cu revenirea acasă a Dobrogei, în 1878.
Putem vedea astfel Unirea Principalelor Române din 1859 ca reper obligatoriu și etapă de referință în procesul istoric complex care a permis, ulterior, revenirea Dobrogei la Țară și a marcat debutul unor proiecte de dezvoltare a Moldovei și Țării Românești fără precedent în istoria României și cu impact pozitiv asupra conectării acestora cu celelalte regiuni istorice.
În momentele emblematice ale alegerii lui Cuza ca domnitor unic în Moldova și Țara Românească, orașul Constanța (pe atunci Küstendje) își construia dezvoltări de anvergură și ieșea încet-încet din blestemul periferiei și insularității – se construia, pe baza unui proiect britanic, linia ferată între Küstendje și Cernavodă din perspectiva asumată a creării unor noi conexiuni cu rețeaua de cale ferată din Principate, se amplificau relațiile cu instituțiile europene (de exemplu Comisia Europeană a Dunării), se dezvoltau comerțul și navigația la Dunărea de Jos, se proiecta portul pentru dezvoltări de durată și pentru un transport maritim de amplitudine – începea, simbolic, noua călătorie europeană a orașului și a Dobrogei ca întreg. Un an mai târziu, în 1860, avea să aibă loc darea în folosinţă a căii ferate şi a portului Constanţa.
Nu putem ignora totodată nici rolul emblematic jucat de domnitorul Cuza în unificarea flotilei și crearea unei flotile unitare a Principatelor, prin contopirea flotelor din Moldova și Muntenia și organizarea unei structuri navale unitare, act care reprezintă certificatul simbolic de naștere a Marinei noastre naționale.
Principatele Române nu au uitat de Dobrogea după unirea din 1859. În presa vremii, Dobrogea era menționată și promovată periodic, iar clasa politică a epocii avea conștiința clară a apartenenței Dobrogei la Țară. Însuși Domnitorul a traversat și vizitat Dobrogea de două ori spre a ajunge la Constantinopol, pentru a obţine recunoaşterea unirii Principatelor. Cuza avea permanent în vedere și proiectul vizionar al creării unui port la Marea Neagră, pe care în dese rânduri îl menționa în discuțiile și dezbaterile cu miniștrii săi și în Corpurile Legiuitoare.
Astăzi, într-o perioadă extrem de complicată, avem nevoie de modele vizionare și le găsim în permanență în trecutul nostru, de acolo de unde eroii nu încetează să transmită generozitate și iubire pentru această țară. Astăzi avem nevoie, mai mult decât oricând, de modele și de valori. Și le găsim, nealterate, în istoria României – care reprezintă un fundament solid pentru tot ceea ce ne propunem să construim, pentru cetățenii de astăzi și de mâine ai acestui oraș și ai acestei țări“, a transmis primarul Vergil Chiţac.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News