Vești proaste pentru români. Facturile la încălzire vor exploda la iarnă

Din cauza tensiunilor geopolitice și a nivelului redus de umplere a depozitelor de gaze din România și din Uniunea Europeană, cel mai scăzut din ultimii cinci ani, românii ar putea plăti facturi mai mari la încălzire în această iarnă.

Facturile la încălzire vor exploda la iarnă. Potrivit unei analize Profit.ro, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute, la finalul lunii mai, în proporție de doar 36,7%, sub nivelul înregistrat în 2022, anul izbucnirii războiului din Ucraina. România se află chiar sub media europeană, cu un grad de umplere de 33,5%.

Conform analizei citate, pe 20 mai, România avea înmagazinați 11,3 TWh, un nivel mai redus fiind înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022, după începerea războiului din Ucraina, când în facilitățile de depozitare autohtone se aflai 9,16 TWh.

Pe 20 mai 2023, România avea depozitați 17,9 TWh (52,7% din capacitatea totală), la aceeași dată a lui 2024 21,2 TWh (62,5%), iar în 2025 13,3 TWh (39,2% din capacitatea totală).

În același timp, companiile europene sunt obligate să cumpere cantități suplimentare de gaze pentru a reface stocurile înainte de sezonul rece. Astfel, pe lângă presiunile din partea ofertei, generate de reducerea fluxurilor din Rusia și Orientul Mijlociu, și cererea suplimentară contribuie la creșterea prețurilor.

O alternativă ar fi intrarea în iarnă cu depozite insuficient alimentate și dependența de condiții meteorologice favorabile.

Semnalele din piață sunt deja vizibile: prețurile spot sunt cu aproximativ 70 de lei peste cele din aceeași perioadă a anului trecut și aproape duble față de nivelurile din mai 2024.

România are însă avantajul de a fi cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, producția internă nu este suficientă pentru a acoperi tot consumul național. Potrivit estimărilor, abia după lansarea producției din proiectul Neptun Deep, programată pentru 2027, România ar putea deveni exportator net de gaze.

De exemplu, în urmă cu o săptămână, România importa 9,5 milioane metri cubi de gaze și exporta aproximativ 9 milioane metri cubi, către Republica Moldova și Ungaria. Diferența, împreună cu surplusul din producția internă, era direcționată către depozite. În aceeași zi, în facilitățile de stocare erau injectați 10,9 milioane metri cubi.

Pe piața locală, prețurile de pe Bursa Română de Mărfuri urmează tendințele europene, în contextul pieței unice a energiei, însă rămân ușor mai mici datorită costurilor reduse de transport.

Dacă până acum scumpirile au fost resimțite în principal de companii, care le-au transferat ulterior în prețurile produselor și serviciilor, în acest an impactul se va vedea și în facturile populației și ale sistemelor centralizate de încălzire.

Unul dintre motive este reducerea volumelor de gaze disponibile la preț reglementat de 110 lei/MWh pentru consumatorii casnici și CET-uri. Potrivit Romgaz și OMV Petrom, aceste cantități au scăzut în 2026 la aproximativ 32 TWh, față de 52 TWh în anul precedent.

Diferența de aproape 20 TWh trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă, acolo unde prețurile sunt de peste două ori mai mari decât cele reglementate. În aceste condiții, creșterea facturilor devine foarte probabilă.

La toate acestea se adaugă și riscul valutar. Instabilitatea politică a afectat deja cursul de schimb, iar energia fiind tranzacționată în euro și dolari, deprecierea leului poate accentua și mai mult costurile pentru consumatori, potrivit romaniatv.net.