Vezi ce tradiții și obiceiuri respectă românii de Paște

Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători religioase și culturale din România, un prilej de reuniune familială, de celebrare a tradițiilor străvechi și de reafirmare a credinței, mai ales acum, în secolul vitezei. Această perioadă este marcată de obiceiuri variate și tradiții, fiecare simbolizând renașterea, purificarea și speranța în viața de zi cu zi.

În tradiția ortodoxă această Sfântă Sărbătoare este marcată cu începerea unui post de șapte săptămâni, fiind cel mai lung de peste an, iar în același timp este și cel mai greu post, deoarece are puține dezlegări la pește.
Paștele reprezintă totodată una dintre cele mai importante sărbători religioase și culturale din România, un prilej de reuniune familială, de celebrare a tradițiilor străvechi și de reafirmare a credinței, mai ales acum, în secolul vitezei. Această perioadă este marcată de obiceiuri variate și tradiții, fiecare simbolizând renașterea, purificarea și speranța în viața de zi cu zi.

Începând cu Duminica Floriilor și până în sâmbăta dinainte de Paște, creștinii marchează Săptămâna Patimilor. Sunt zilele care preced Învierea lui Iisus și reprezintă o perioadă de smerenie și curățare spirituală înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În Săptămâna Patimilor, preoții recomandă post, rugăciune și spovedanie, deoarece este o perioadă în care creștinii se pregătesc spiritual pentru Paște. În fiecare zi din Săptămâna Patimilor, preoții țin slujbe numite denii. Acestea se săvârșesc seara, începând cu Duminica Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului.

Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, deoarece este ziua în care se amintește de Cina cea de Taină, în care Iisus, alături de ucenici au luat masa pentru a celebra Paștele evreiesc și cu această ocazie, el le spală picioarele celor 12 dicipoli și le spune că unul dintre ei l-a vândut. La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei, din acest motiv se și spune că pâinea ( anafura ) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui.

De asemenea, în Joia Mare se vopsesc ouăle și legenda spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul. Vopsirea ouălor este un obicei răspândit în România înainte de sărbătoarea de Paște. Ouăle, de obicei de găină, sunt vopsite în culori vii și luminoase, precum roșu, verde, albastru, galben sau chiar în nuanțe mai complicate, folosind diverse tehnici, precum vopsirea în ceară sau aplicarea de frunze și flori pentru a crea modele interesante. Aceste ouă vopsite, numite "ouă roșii" sau "ouă încondeiate", sunt considerate simboluri ale vieții și ale Învierii lui Iisus Hristos și sunt folosite la diferite activități specifice de Paște, cum ar fi jocurile cu ouă, dar și ca daruri oferite rudelor și prietenilor. În zonele rurale, oamenii se opresc din munca câmpului și se concentrează asupra gospodăriei. 

Vinerea Mare este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce. Este denumită și Vinerea Seacă, deoarece ziua marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drumul Său spre muntele Golgota, iar mulți dintre credincioși aleg să țină post negru. În Vinerea Patimilor are loc slujba numită Ceasurile împărătești și Vecernia. Se scoate Sfântul Epitaf din altar și este așezat în mijlocul bisericii, pentru închinarea credincioșilor.

Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paștelui și ultima din Săptămâna Patimilor. Este ziua care face legătura între Moartea și Învierea lui Hristos și este dedicată pregătirii sufletești pentru marele praznic al Învierii.

În noaptea de sâmbătă spre Duminica Paștelui, creștinii participă la slujbe speciale de Înviere în biserică, iar lumina sfântă adusă de la Ierusalim este împărțită credincioșilor. După ce aceasta este adusă acasă, se face semnul crucii cu flacăra aprinsă pe ușa casei și pe toți membrii familiei pentru a aduce binecuvântare și protecție.
Totodată, tradiţia mai spune că este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă, unde, de asemena, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău. Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz ori grindină sau furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.

Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.

Ce înseamnă „Hristos a Înviat ” și „Adevărat a Înviat”

Un salut obișnuit de Paște în România este "Hristos a Înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a Înviat!". Expresia "Hristos a Înviat" și "Adevărat a Înviat" este o formulă de salut sau de felicitare folosită în tradiția ortodoxă în timpul sărbătorii de Paște și până la Înălțare, care în anul 2025 este sărbătorită pe 29 mai și care celebrează învierea lui Iisus din morți. Această formulă este folosită în limbile slavone, română și în alte limbi ale tradiției ortodoxe.

Prima zi de Paște este ziua cea mai sfântă din calendarul creștin

Prima zi de Paște este și ziua centrală, ziua în care se sărbătorește Învierea Domnului. Potrivit tradiției biblice, Iisus Hristos a înviat din morți „în a treia zi” după răstignire, adică duminică dimineața. Prima zi de Paște este cea mai sfântă zi din calendarul creștin și momentul culminant al întregului an bisericesc.
Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc, pentru a fi sănătoase tot anul.  Se mai crede că în ziua de Paște, focul aprins în biserici și în casele oamenilor are puterea de a alunga spiritele rele și de a proteja locuința de ghinion.

Udatul fetelor în Ardeal se practică în a doua zi de Paste

În a doua zi de Paște, bărbații și băieții merg din casă în casă, stropind cu apă sau parfumuri naturale femeile și fetele, un gest simbolic menit să aducă sănătate, belșug și prospețime. În unele zone, acest ritual se îmbină și cu obiceiul "brăduirii", unde se aduc elemente de natură în casă pentru a simboliza renașterea și fertilitatea. Obiceiul este preluat de la germani și de la maghiari.

În a doua zi de Paște se spune că este bine să stropești casa cu agheasmă ca tot anul să fie ferită de cele rele.
Tot în a doua zi de Paște se deschid cerurile, iar sufletele celor morți se întorc acasă, în casa în care au locuit, pentru a-și proteja oamenii dragi.