Victor Micula rămâne cu condamnarea, în dosarul accesării sistemelor informatice ale Poliției
Victor Micula rămâne cu condamnarea, în dosarul accesării sistemelor informatice ale Poliției
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestVictor Micula nu a reușit să înlăture condamnarea pentru accesarea ilegală a sistemelor informatice ale Poliției. Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins miercuri, 14 octombrie, recursul în casație, potrivit Bihoreanul. Fiul omului de afaceri Viorel Micula rămâne cu pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspendare, patru ani de supraveghere și obligația de a presta 120 de zile de muncă în folosul comunității.
Instanța supremă a respins ca nefondat și recursul formulat de fosta polițistă Camelia-Maria Erdei, condamnată în același dosar la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare.
Hotărârea este definitivă. Cei doi au fost obligați să plătească fiecare câte 300 de lei, cheltuieli judiciare către stat, relatează Bihoreanul.
A scăpat de executare în apel, apoi a încercat să înlăture condamnarea
Victor Micula primise inițial, în septembrie 2025, o pedeapsă de trei ani și o lună de închisoare cu executare, la Tribunalul Bihor.
În apel, dosarul a fost judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, după strămutarea procesului de la Oradea. Pe 26 martie 2026, instanța i-a redus pedeapsa la trei ani și a suspendat executarea acesteia.
Micula a rămas astfel în libertate, dar cu un termen de supraveghere de patru ani și cu obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității.
Cele 120 de zile pot fi efectuate în cadrul Primăriei Oradea sau al Mănăstirii Sfintei Cruci din Bihor.
Respingerea recursului în casație nu transformă suspendarea în executare. Rămâne aplicabilă condamnarea stabilită în martie.
Dosarul privește accesul unui civil la informațiile protejate ale Poliției
În centrul cazului se află modul în care Victor Micula a ajuns să obțină informații din bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne și să acceseze personal sistemul informatic al Poliției, cu ajutorul unei agente.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a acuzat că informațiile au fost consultate în afara atribuțiilor de serviciu și puse la dispoziția fiului omului de afaceri.
Camelia-Maria Erdei a fost condamnată pentru ajutorul oferit la accesarea sistemelor. Pedeapsa sa, de doi ani și opt luni, a fost menținută în apel, însă tot cu suspendarea executării.
În aceeași cauză au fost judecați polițiștii Claudiu-Mihai Rengle și Alin-Claudiu Zanca, acuzați în legătură cu nesancționarea lui Micula după ce intrase cu mașina pe strada pietonală Vasile Alecsandri din Oradea. Cei doi au fost achitați definitiv în apel.
Motivarea care a stârnit controverse: „de plictiseală” și „o atingere minimă”
Decizia din primăvară a atras atenția și prin argumentele folosite pentru suspendarea executării pedepsei.
Potrivit motivării prezentate de Bihoreanul, judecătorii Curții de Apel Alba Iulia au apreciat că accesarea ilegală a sistemelor fusese comisă „de plictiseală” și că faptele produseseră „o atingere minimă” valorilor protejate de lege.
Instanța a considerat că nu era necesară executarea pedepsei în penitenciar, fiind suficiente obligațiile și măsurile de supraveghere.
Aceste aprecieri au privit individualizarea pedepsei. Micula a rămas condamnat pentru acces ilegal la un sistem informatic, chiar dacă instanța a ales suspendarea executării.
Ce a încercat Micula prin recursul în casație
După hotărârea definitivă din martie, Victor Micula și Camelia-Maria Erdei au formulat recursuri în casație.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte pe 29 iunie 2026. Pe 30 septembrie, instanța a admis în principiu cererile și a stabilit judecarea lor pentru 14 octombrie, potrivit fișei oficiale a dosarului.
Admiterea în principiu a permis examinarea motivelor invocate, fără să însemne anularea condamnărilor.
Recursul în casație este o cale extraordinară prin care sunt verificate anumite erori de drept prevăzute de lege, fără reluarea obișnuită a judecării faptelor și probelor. Potrivit relatării Bihoreanul despre soluția de miercuri, ambele cereri au fost respinse ca nefondate, citează stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
13° Constanța 




.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)




.jpg_t.jpg)


.jpg_t.jpg)