Victor Ponta, scenariu sumbru pentru anul 2025

Victor Ponta anunță că anul 2024 se încheie cu un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro și apreciază că că acest deficit se va repeta în anul 2025. "La deficitul de 25 de miliarde de euro din 2024 se vor adăuga noi cheltuieli de aproximativ 15 miliarde de euro, generate de efectul unor legi deja adoptate, decizii definitive ale instanțelor și contracte deja semnate", spune fostul premier.

Fostul premier Victor Ponta, ales recent parlamentar pe lista PSD Dâmboviţa, a făcut o analiză şi o previziune financiar-bugetară pentru anul 2025. „Având în vedere situația politică actuală, o companie internațională (mare investitor în România) mi-a solicitat o analiză și o previziune financiar-bugetară pentru anul 2025. Am primit acordul acestei companii să public pe contul meu versiunea tradusă a acestei analize.

1. Situația bugetară la zi a României

Anul 2024 a fost un an de stabilitate si predictibilitate guvernamentală; Alegerile parlamentare au fost validate ; nu insa si cele Prezidentiale care urmeaza sa fie organizate in 2025 la o data care inca nu a fost stabilita. Anul 2024 se încheie cu un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro (diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile administrației publice din România). Este rezonabil să apreciem că acest deficit se va repeta în anul 2025 din următoarele motive:

Lipsa unui proiect de buget aprobat de Parlament care să prevadă creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli.

Cheltuielile sunt structurale (se repetă, fiind prevăzute în legislația în vigoare).

Creșterea economică este foarte mică, sub rata inflației (există posibilitatea unei recesiuni tehnice în semestrul al doilea).

Măsurile anunțate pentru combaterea evaziunii fiscale nu au avut niciun efect cuantificabil.

2. Cheltuieli suplimentare certe în anul 2025

La deficitul de 25 de miliarde de euro din 2024 se vor adăuga noi cheltuieli de aproximativ 15 miliarde de euro, generate de efectul unor legi deja adoptate, decizii definitive ale instanțelor și contracte deja semnate.

Prin Legea Pensiilor (deja în vigoare), efectul bugetar suplimentar calculat pentru anul 2025 este de 6 miliarde de euro.

Pensiile militare adaugă aproximativ 2 miliarde de euro.

Drepturile salariale câștigate în instanță (în special de magistrați) reprezintă aproximativ 1 miliard de euro.

Lipsa încasărilor din suprataxa pe energie, declarată neconstituțională de CCR, adaugă un deficit minim de 3 miliarde de euro.

Cheltuieli militare, în baza unor contracte deja semnate și aprobate, dar nebugetate în 2024, însumează aproximativ 3 miliarde de euro.

Lucrările publice efectuate deja de contractori privați, în valoare de minim 2 miliarde de euro, probabil nu vor fi decontate în 2024 și vor fi transferate pentru anul 2025.

3. Situația datoriei publice

Datoria publică a României a depășit pragul de 200 de miliarde de euro (comparativ cu 50 de miliarde în 2014) și a ajuns la 50% din PIB (față de 36% în 2014). Rata dobânzii la titlurile de stat, în moneda națională sau valută, se menține constant peste 6%. Ratingul de țară, conform celor trei agenții internaționale, este de BBB-. În aceste condiții, doar ratele scadente care trebuie refinanțate și dobânzile vor adăuga un minim de 3 miliarde de euro la deficit. Această proiecție este valabilă dacă situația actuală rămâne stabilă și România nu este retrogradată la nivelul junk — situație în care băncile private și fondurile de pensii nu mai pot cumpăra titluri de stat.

4. Necesar de finanțare pentru 2025

Adunând datele prezentate mai sus, România are nevoie, în 2025, de o finanțare minimă de 55 de miliarde de euro. În condiții de stabilitate, aceasta poate fi obținută cu o dobândă anuală suplimentară și costuri de finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro. În acest context, este rezonabil să apreciem că, în 2025, România își va crește datoria publică cu minim 25% — o situație fără precedent istoric! Este important de menționat că cel mai mare pachet financiar de sprijin din istoria României a fost accesat în 2010 de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, dar costurile politice și sociale au fost dramatice.

5. Situația politică

Este de așteptat ca noul Guvern să fie format din patru partide (PSD, PNL, USR, UDMR), cu ponderi relativ apropiate, dar cu un istoric negativ de colaborare:

PNL și USR au guvernat împreună un an.

PSD și PNL au guvernat eficient, dar fiecare ciclu comun s-a încheiat în conflict.

PSD și USR nu au guvernat niciodată împreună și au diferențe ideologice și politice semnificative.

Opoziția este formată din trei partide cu politici populiste, dintre care unul singur este afiliat unei familii politice europene. Aceste partide nu au fost niciodată la guvernare și speculează nemulțumirea legitimă și foarte ridicată a publicului față de clasa politică care a guvernat România după 1989. Dincolo de provocările politice, Coaliția de Guvernare trebuie să organizeze alegeri prezidențiale. Președintele în funcție, Klaus Iohannis (care și-a prelungit mandatul printr-o decizie a Curții Constituționale), dorește impunerea unui candidat comun al celor patru partide — o premieră absolută în politica românească, cu efecte imposibil de prevăzut în acest moment. Este însă cert că orice măsuri ferme de restructurare a aparatului guvernamental (inclusiv a situației bugetare) vor afecta semnificativ șansele candidatului Coaliției de Guvernare. Tactica uzuală de transferare a responsabilității pe vechea guvernare („greaua moștenire”) poate avea un efect contrar, având în vedere că actualele partide din Coaliție au asigurat majoritatea și în anii precedenți, iar partidele din Opoziție nu au fost niciodată la Putere”, a scris Victor Ponta pe Facebook, potrivit romaniatv.net.