Volodimir Zelenski vrea ca și românii să monitorizeze încetarea focului în Marea Neagră

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat, în şedinţa de vineri, situaţia din Ucraina şi a decis continuarea acordării de sperijin acestei ţări, în vederea obţinerii păcii. De asemenea, s-a discutat despre întârirea apărării pe Flancul Estic al NATO. Zelenski vrea să mai mult, să fim în linia întâi.

Încetarea focului din Marea Neagră, asupra căreia Ucraina și Rusia au convenit în negocierile cu SUA, poate fi monitorizată, în special, de reprezentanții țărilor rivarane Mării Negre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat de ce, la un briefing pentru jurnaliști vineri, relatează European Pravda. Zelenski a afirmat că regimul de încetare a focului din Marea Neagră impune monitorizarea respectării acestuia, pentru că „fără monitorizare nu este nimic de spus”.

El a spus că problema responsabilității pentru monitorizare a fost ridicată și în timpul discuțiilor din Arabia Saudită și a citat Turcia ca exemplu de stat care ar putea face acest lucru.

„SUA pot monitoriza acest lucru („armistițiul” din Marea Neagră. – n.r), britanicii pot, francezii pot”, a enumerat Zelenski.

„Și o pot face și țările de pe litoralul Mării Negre – atât românii, cât și bulgarii, asta ne este absolut clar, pentru că își cunosc regiunea și s-au implicat în coaliția de deminare a Mării Negre”, a mai spus șeful statului.

Declarațiile lui Zelenski vin după ce președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, la finalul sumitului de la Paris unde au participat 31 de lideri, că România va participa la grupul de lucru pentru monitorizarea respectării acordului de încetare a focului în Marea Neagră pentru că este o zonă strategică pentru statul român.

Marea Neagră, zonă strategică pentru România, parte din acordul de pace

De altfel, președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, la Paris, după reuniunea liderilor UE și NATO, că România va fi parte a grupului de monitorizare a armistițiului în Marea Neagră. „O zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a spus președintele interimar.

Bolojan s-a referit la deciziile luate de cei 31 de lideri prezenți la Paris. Aceștia au salutat angajarea Ucrainei în discuțiile de pace, însă au constatat că Rusia nu respectă angajamentele. Astfel, a fost luată decizia ca țările UE și NATO să susțină în continuare Kievul și să își întărească flancul estic al NATO.

„În ceea ce privește partea de monitorizare a armistițiului, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții, pentru că portul Constanța e cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru.

Prin infrastructură pe care o avem, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat pentru că o zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a declarat Bolojan.

CSAT a decis ca România să nu trimită trupe în Ucraina

„România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale, de la încheierea ședinței CSAT de vineri, prezidată de Ilie Bolojan, la care s-a decis continuarea ajutorului pentru Ucraina.