Vor afecta cele 1.000 t. de azot flora și fauna din Delta Dunării și Marea Neagră?!

Este pericol de poluare masivă a Dunării, după ce o barjă încărcată cu o mie de tone de îngrășăminte s-a scufundat în Serbia, pe 6 ianuarie. Presa sârbă a scris că împingătorul este românesc, însă pe aplicația de monitorizare a traficului naval, apare ca fiind sub pavilion german. Incidentul grav s-a înregistrat după ce împingătorul barjei a lovit pilonul unui pod. În urma impactului, barja a luat apă și s-a scufundat. Contactat de către reporterii de la Replica de Constanța, biologul Adrian Bâlbă, a transmis faptul că sunt mai multe necunoscute și că, momentan, nu se știe în ce măsură vor fi afectate flora și fauna Deltei Dunării. 

Foto cu rol ilustrativ

Nava plecase din Austria și trebuia să ajungă într-un port de lângă Belgrad, iar activiștii de mediu se tem acum că cele o mie de tone de îngrășăminte vor afecta flora și fauna din zonă. Există însă riscul ca azotul să ajungă și în Delta Dunării. Contactat de către reporterii de la Replica de Constanța, Guvernatorul A.R.B.D.D., Bogdan Bulete, a transmis faptul că angajații rezervației monitorizează permanent calitatea apei, însă momentan nu există un răspuns cu privire la impactul pe care l-ar avea azotul pentru Delta Dunării: „Eu am discutat cu colegii mei din weekend, am văzut și eu știrea, le-am pus în atenție faptul că trebuie să monitorizeze dacă există pe teritoriul rezervației modalități sau alte semne că există o problemă în ceea ce privește calitatea parametrilor apei, dar până acum nu am nici un fel de răspuns că există un impact al scufundării azotului pentru Delta Dunării. Trebuie să avem o consecință să vedem că se întâmplă ceva. Este un îngrășământ, nu știu în ce mod impactează Delta Dunării, dat fiind și faptul că este o distanță foarte mare.”

Bogdan Bulete 

Bâlbă: Exisă mai multe necunoscute

Contactat de către reporterii de la Replica, biologul Adrian Bâlbă, a transmis faptul că în momentul de față există mai multe necunoscute, azotatul de amoniu fiind solubil în apă: „Sunt câteva elemente, care sunt necunoscute. Unul dintre acestea ar fi ambalarea. Sigur, azotatul de amoniu se ambalează în dublu sac, polietilenă și rafie. Azotatul de amoniu este foarte solubil, este solubil în apă, asta este partea proastă. Dacă acești saci sunt recuperați de pe fundul apei, să nu se lovească, să nu se distrugă, este una, dacă ei sunt loviți, substanța se va împrăștia și are o acțiune în trei etape. În prima etapă arde, în a doua etapă consumă oxigenul și în a treia etapă stimulează dezvoltarea micro-bio-florei și a florei algale. La început explodează algele primitive, unicelulare, pe urmă cele pluricelulare și în final plantele acvatice. Având în vedere că nu știm acest lucru, nu ne putem pronunța în ceea ce privește riscul ecologic. Pe de altă parte, suntem în anotimpul rece, ceea ce este un avantaj. Înflorirea algală se întâmplă în contextul unor temperaturi ridicate. Explozia algală este dependentă și de temperatură. Acești nutrienți cu azot, trimiși în Dunăre creează niște premise de eutrofizare la vară. Dincolo de efectul toxic local.” 

Adrian Bâlbă