Zece mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, asteptaţi la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale! Video

Zece mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan sunt asteptaţi să asiste la slujba de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume a cărei inaugurare are loc duminică, la Bucureşti. Slujba va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi. Începută în urmă cu 15 ani, uriaşa construcţie, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei, dar şi din fonduri publice.

 UPDATE ora 10.10 Până la această oră, la Catedrala Naţională au sosit preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de partenera sa şi de cei doi copii, premierul Ilie Bolojan împreună cu partenera sa, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Brudean şi Sorin Grindeanu, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta şi Principele Radu, oameni politici, între care Victor Ponta, Viorica Dăncilă, George Simion şi Ludovic Orban, precum şi şeful major al Armatei Române, generalul Gheorghiţă Vlad.

Ultimul sosit în imensa catedrală a fost şeful statului, Nicuşor Dan, împreună cu partenera sa de viaţă Mirabela Grădinaru şi cu cei doi copii Aheea şi Antim, a căror dezinvoltură a stârnit zâmbele celor din jur. 

În interiorul Catedralei Naţionale sunt 2.500 de invitaţi, inclusiv credincioşi îmbrăcaţi în costume tradiţionale, în funcţie de regiunea din care vin.

La ora transmiterii acestei ştiri, la Catedrala Naţională sosesc Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe române, care vor oficia slujba de sfinţire a picturii Catedralei.

Ideea ridicării unei catedrale naţionale datează încă de pe vremea Regelui Carol I, fiind reluată ulterior de primul Patriarh al României, Miron Cristea, dar care nu s-a mai materializat, din cauza crizei economice mondiale din 1929, a războiului şi ulterior a venirii comuniştilor la putere. După Revoluţia din decembrie 1989 şi căderea regimului comunist, PF Teoctist, patriarhul de la acea vreme al BOR, a readus în discuţie, la jumătatea anilor '90, ideea construirii unei catedrale în care să încapă 5.000 de persoane, pentru „mântuirea neamului” şi în amintirea bisericilor dărâmate de fostul dictator Nicolae Ceaşescu ca să facă loc Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului.

La începutul anului 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit, în prezenţa demnitarilor de la acea vreme, preşedintele Emil Constantinescu şi premierul Radu Vasile, o cruce din piatră amplasată în zona Pieţei Unirii, locul iniţial ales pentru ridicarea construcţiei.

În 2005, Primăria Capitalei a propus Patriarhiei ca amplasament pentru ridicarea Catedralei Dealul Arsenalului, propunere acceptată de către Patriarhul Teoctist. În acelaşi an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru realizarea „Catedralei Mânturii Neamului”, iar ulterior imensul teren a fost transferat Patriarhiei Române.

Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat Legea 376/2007, care stabileşte că finanţarea construcţiei va proveni din contribuţia Patriarhiei Române, a Guvernului şi a autorităţilor locale. În acelaşi an, la câteva luni de la moartea patriarhului Teoctist, noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sfinţeşte, cu o zi înaintea Sfântului Apostol Andrei, locul viitoarei Catedrale Naţionale, care va avea ca prim hram sărbătoarea „Înălţarea Domnului”, atunci când este sărbătorită Ziua Eroilor, dar şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.

În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.

Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională.

Catedrala Naţională, o construcţie a recordurilor

După lucrări care au durat 15 ani, duminică, 26 octombrie, în ziua sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, are loc inaugurarea Catedralei Naţionale, a cărei construire a fost, în primă fază, contestată de o parte a societăţii româneşti, care a reclamat că suma imensă necesară ar putea fi folosită pentru construirea mai multe spitale sau pentru realizarea altor lucrări de interes public. Ulterior însă, într-o ţară majoritar ortodoxă în proporţie de peste 85% şi în contextul revenirii în întreaga Europă a unor sentimente profunde de identitate naţională, românii par să fie mai degrabă cuprinşi de mândria realizării unei asemenea construcţii unice decât interesaţi de banii cheltuiţi pentru acest lucru. Dovadă este şi numărul mare de pelerini din toată ţara care şi-au rezervat locuri în autocare cu mult timp înainte, ca să poată veni le evenimentul din Capitală.

Catedrala Naţională, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, cu o înălţime de 127 de metri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii ale unor companii, persoane fizice şi credincioşi, din fondurile Patriarhiei, dar şi din fonduri publice - alocări anuale de la Guvern, primării şi consilii judeţene. Coloanele imensei structuri sunt de inspiraţie brâncovenească, iar cupolele de inspiraţie bizantină. Edificiul a fost conceput înconjurat de un spaţiu care, văzut de sus, are formă de potir.

Programul inaugurării

După oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoţi delegaţi de eparhiile din Patriarhia Română şi 12 diaconi, care va avea lor între orele 7.30 - 10.00, va urma Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, oficiată, începând cu ora 10.30, de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, şi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul are loc la împlinirea a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române şi a 100 de ani de existenţă a Patriarhiei Române şi va fi transmis în direct de TVR şi de Trinitas TV.

Potrivit programului liturgic, cei 2.500 de invitaţi oficiali din interiorul lăcaşului se vor închina primii în Sfântul Altar, urmaţi de grupurile din eparhii, iar credincioşii vor avea acces în interior după ora 20.00.

 În spaţiul disponibil pe esplanada din faţa Catedralei Naţionale, vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din ţară, în număr de 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în apropierea treptelor de acces în Catedrală.

Ceilalţi credincioşi vor putea urmări slujba din spaţiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naţionale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.

După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) şi a slujbei de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale (ora 12.30), accesul credincioşilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitaţii oficiali din interiorul Catedralei şi continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spaţiul piaţetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).

Credincioşii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naţionale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie numai după ora 20.00, când se estimează că invitaţii oficiali şi grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Pelerinii trebuie să aibă la ei un act de identitate, altfel nu vor putea intra la ceremonia de sfinţire. Ei vor primi un ecuson pe care sunt obligaţi să îl poarte pe perioada evenimentului, în caz contrar neavând acces pe esplanadă.

Credincioşii ortodocşi pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naţionale şi în zilele următoare, până în 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopţii.

Luni, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, începând cu ora 09.00, se va oficia Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, şi de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu toţi ierarhii ortodocşi invitaţi oficial şi un număr restrâns de preoţi şi diaconi.

„Dimensiunile impresionante şi copleşitoare ale acestei Catedrale dau mărturie despre importanţa şi amploarea acestor celebrări legate de autodeterminarea şi demnitatea Patriarhiei Române”, este mesajul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vine duminică la Bucureşti, pe agenda vizitei aflându-se participarea la Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale, dar şi o întrevedere cu preşedintele Nicuşor Dan, potrivit news.ro.

Video:

.