Ziua Independenței Naționale a fost sărbătorită la Constanța! Video

Ministerul Apărării Naționale – Comandamentul Flotei Constanța a organizat duminică, 10 mai 2026, de la ora 11:00, în Parcul de la Casa de Cultură, manifestări dedicate Zilei Independenței Naționale a României. La eveniment au fost prezenți subprefectul Ali Șenol, vicepreședintele Răzvan Filipescu, viceprimarul Adriana Arghirescu dar și consilierului local Ovidiu Cupșa. De asemenea au fost prezente aproximativ 100 de persoane la eveniment, inclusiv elevi de la clasele a V-a ale liceului Ovidius.

Ali Șenol, Răzvan Filipescu și Adrian Arghirescu

Ziua de 10 Mai are o semnificație aparte în istoria țării noastre, fiind legată de proclamarea independenței de stat a României și de afirmarea valorilor naționale și a spiritului de unitate. Începând din anul 2022, această dată este marcată oficial ca Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189/2021.

Ali Șenol

Programul a inclus momente solemne și ceremoniale militare precum: întâmpinarea oficialităților, salutul drapelului, serviciul religios, alocuțiuni, depuneri de coroane de flori și defilarea gărzii de onoare.

Răzvan Filipescu

În contextul defilării gărzii de onoare, traficul rutier a fost  restricționat temporar pe prima bandă de circulație, între Aleea Daliei și strada I.L. Caragiale, în data de 10 mai 2026, între orele 11:55 – 12:05.

Adriana Arghirescu

La 10 mai 1881, România devenea Regat, iar Carol I era proclamat rege

10 Mai este una dintre puținele date din istoria României care adună trei momente fondatoare. La 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite, deschizând etapa modernizării accelerate a statului român. La 10 mai 1877, domnitorul Carol I a promulgat actul independenței, după ce Parlamentul proclamase, cu o zi înainte, ruperea legăturilor de dependență față de Poarta Otomană. La 10 mai 1881, România devenea Regat, iar Carol I era proclamat rege.

Momentul politic al independenței a început în Parlament, la 9 mai 1877, când ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a rostit celebrul discurs în care a afirmat că România este „națiune de sine stătătoare”. Adunarea Deputaților și Senatul au adoptat moțiuni prin care luau act de ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman și de independența absolută a României. Documentul a devenit lege prin semnarea și promulgarea lui de către Carol I la 10 mai 1877.

Independența nu a rămas însă doar un act parlamentar. Ea a trebuit confirmată pe câmpul de luptă, în Războiul de Independență din 1877-1878. Armata română a trecut Dunărea și a luptat la Plevna, Grivița, Rahova, Smârdan și Vidin, iar participarea militară a României a fost decisivă pentru impunerea noului statut politic al țării. Arhivele Militare descriu acel conflict drept „botezul focului” pentru tânăra armată română.

Recunoașterea internațională a independenței a venit în 1878, după război, prin tratatele de pace și prin deciziile marilor puteri.

România ieșea astfel din logica suzeranității otomane și intra în rândul statelor europene independente, cu un nou prestigiu politic și militar.

Video 1:

Video 2:

.