REPLICA ONLINE CONSTANTA

11° Constanța Mie., 18 Nov. 2026
Anul XX Nr. 7647
11° Constanța Miercuri, 18 Noiembrie 2026 Anul XX Nr. 7647
 

Zona Cheile Dobrogei în antichitate: mărturii istorice

Zona Cheile Dobrogei în antichitate: mărturii istorice

Replica API 17 februarie 2020 | 00:00 544

Din punct de vedere istoric, una din cele mai importante şi semnificative faze ale istoriei europene a constituit-o colonizarea greacă, pe teritoriul dobrogean acest moment constituindu-se la sfârşitul secolului al VII-lea şi începutul secolului al V-lea a.Chr., apărand prima colonie.

Zona Cheile Dobrogei în antichitate: mărturii istorice

foto: cartitaplimbareata.ro

Întreaga Dobroge, pentru perioada secolelor VI - 1 a.Chr, poate fi definită ca o zonă de interterențe, de intrepătrundere a celor două civilizații, autohtonă și greacă, sud-tracică și chiar nord-pontică. In cea de a doua jumătate a mileniului I a.Chr., elementele societății getice din centrul Dobrogei au suferit, in mod evident, modificări de substanță în evoluția lor culturală, spirituală și materială. Zona central dobrogeană din care face parte şi arealul comunei Grädina a fost in limitele sud-vestice ale teritoriului histrian, fiind probabil bråzdat de numeroşi negustori greci atlați în căutarea resurselor locale. La aproximativ doi km în direcția est-sud-est față de comuna Cheia, a fost descoperită o mare aşezare datată pe baza materialelor ceramice in perioada elenistică, rezultatele fiind obținute în urma cercetărilor de suprafață. Din localitate mai provine şi o toartă de amforă de Thasos din perioada elenistică. O monedă descoperită în zonă atrage atenția prin caracterul său rar în aparițile din teritoriul moesic. Este vorba despre o emisiune de argint din tipul Vârteju - Bucureşti. Ea a apărut în condiții întâmplătoare, nu departe de Cheile Dobrogei şi se păstrează într-o colecție particulară. În privința monetăriei geto-dacice propriu-zise, lipsa inițială a descoperirilor monetare în Dobrogea a fost privită şi explicată ca o curiozitate. Tipul Vârteju - Bucureşti a primit această titulatură în baza tezaurului descoperit în localitatea Vârteju (com. Magurele, jud. Ifov). Caracterizate printr-un accentuat stil schematizat, piesele de argint sunt descoperite în numeroase aşezări getice ce par să fie contemporane din punct de vedere cronologic. Baterea lor pare să fie executatä într-o singură mare monetărie oficială. Aceasta ar trebui în mod direct să fie amplasată într-un centru local geto-dacic, care este posibil să se fi aflat în zona centrala a Munteniei, cu doua concentrari ale descoperirilor monetare fie pe cursul inferior al râului Argeș, fie pe cursurile superioare ale râurilor Prahova și lalomița. Datarea monedelor din tipul Varteju Bucuresti debutează odată cu mijlocul său următoarele trei decenii ale celei de a doua jumătăți a secolului al II-lea a. Chr. şi se încheie odată cu deceniile doi sau trei ale secolului I a.Chr. Se poate observa o posibilă legătură (monedă-aşezare) în cazul descoperirilor monedelor din tipurile geto-dacice nord-dunărene și dobrogene, aşa cum se poate constata in centre sau necropole din jumătatea nordică de la Aegyssus, Isaccea, Mahmudia, Măcin, Niculitel, Parcheş şi Telita, respectiv din jumătatea sudică de la Cheia şi Izvoarele.

În partea de sud-vest a localității s-au găsit, pe malul drept al pårâului Mucova (afluent al Casimcei), numeroase fragmente de ceramică romană târzie. In afară de aceasta au apărut întâmplător şi cinci monede, dintre care trei imperiale romane şi două coloniale de bronz după cum urmează: Cea mai veche este moneda datată în anul 41 p.Chr. şi are pe avers capul împăratului Claudius L, văzut din profil şi orientat spre dreapta. Pe revers este reprezentată zeița Minerva cu coif, drapată, avansând spre dreapta, cu o suliță în måna dreaptă, iar în mâna stângă tine un scut de o parte şi de alta a personajului sunt imprimate literele de tipar SC care sunt prescurtarea de la termenii Senatus Consultm. Greutatea păstrată a acestei monede este de 9,69 de grame. A doua monedă, tot din bronz, mult mai bine conservată, datează din perioade ulterioare, târzii, de la jumătatea secolului al I1-lea p.Chr.(circa 147- 148 p.Chr.). Prezintă o greutate de 10.30 grame. Pe avers este prezent capul laureat al împăratului Antoninus Pius, văzut din profil şi orientat spre dreapta. Pe revers se observă un personaj masculin, șezând pe un tron, orientat spre stânga, cu mâna stângă se sprijină pe o suliță, în timp ce în mâna dreaptă ține o Victorie. Si aici întâlnim literele SC aflate de o parte şi de alta a tronului. Ultima monedă este un denar (piesa de argint din sistemul monetar roman imperial), cu greutatea de 3,10 grame. Pe avers se află bustul împărătesei lulia, drapat, văzut din profil și orientat spre dreapta. Legenda existentă este IVLIA AVGVSTA. Pe revers este reprezentată zeița Fortuna, dezgolită până la brau, stând pe un tron, orientat spre stânga și ținând in mana dreapta cornupia (cornul abundenței), iar în stânga o cârmă ce se termina cu un glob. Piesa de argint se datează de la sfârşitul secolului al ll-lea și începutul secolului al IIl-lea p.Chr. Prima piesă colonială aparține împăratului Antoninus Pius și a fost batută la Tomis în prima jumatate a secolului al II-lea p.Chr. A doua piesă colonială, și ultima,este din bronz şi a fost bătută pentru impăratul Severus Alexander în monetăria Tomisului, spre sfârşitul primei jumătăți a secolului al I1-lea p.Chr..

Alina MATEI

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Prin publicarea unui comentariu, utilizatorul confirmă că a luat cunoștință de aceste reguli și este de acord să le respecte.
Petrecerea lu cati a fost frumoasa acolo
1
0