LOVITURĂ TERIBILĂ pentru mii de oameni! Statul coreean, acţionarul majoritar DMHI, cere lichidarea şantierului. Ce va face statul român?

Pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro

Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) trebuie să lichideze şantierul din Mangalia şi o companie eoliană din SUA, din cauza pierderilor foarte mari ale grupului coreean, de peste 2,5 miliarde de dolari, anunţă site-ul Korea IT Times, citat de media românească. Informaţia nu este una nouă, chiar dacă impactul emoţional este unul major, cel puţin pentru Mangalia, oraş care depinde din punct de vedere economic de şantier. DSME, unul din cei mai mari constructori navali din lume, traversează o criză majoră de mai mulţi ani de zile şi doar infuziile repetate de capital ale statului coreean au salvat compania de la faliment. În acest moment, acţionarul majoritar al DSME şi, implicit, al şantierului din Mangalia, este chiar statul coreean, prin Korea Development Bank (KDB). Situaţie inedită, în condiţiile în care celălalt acţionar semnificativ al DMHI, cu 49%, este statul român. Cu alte cuvinte, soarta colosului din sudul Constanţei depinde acum de guvernele a două ţări.

Situaţia DMHI este una extrem de complicată, atât din punct de vedere social (închiderea şantierului afectează direct zeci de mii de oameni), cât şi economic, întrucât o afacere de miliarde de euro nu poate fi închisă, pur şi simplu, pentru că aşa doreşte un acţionar. Mai mult ca sigur, soluţiile vor fi luate la nivel guvernamental, fiind foarte interesant de văzut aici dacă România va şti sau va fi în stare să se implice, alături de Coreea de Sud, pentru salvarea DMHI. În acest moment, DSME are ca acţionar majoritar KDB, bancă de stat, cu 31,46%, alături de alte instituţii statale- Financial Services Comission, cu 12,15% şi National Pension Service, cu 6,09%. Conform unei analize realizate prin aplicaţia de management Macroaxis, DSME are o probabilitate de a da faliment în următorii doi ani de 52,9%, fiind astfel cea mai vulnerabilă mare companie sud coreeană. Fără doar şi poate, este unul din motivele pentru care oficialităţile de la Seul au anunţat, zilele trecute, formarea, în luna decembrie a acestui an, a unui joint venture între cei mai mari trei constructori navali din această ţară: Hyundai Heavy Industries, Samsung Heavy Industries şi DSME. Iniţiativa ar putea salva Daewoo de la colaps, ceea ce ar însemna, în primul rând, renunţarea la ideea acţionarului majoritar de lichidare a DMHI. În acest moment, „Daewoo Mangalia şi DeWind (companie eoliană în SUA- n.red.) sunt incapabile să funcţioneze în continuare din cauza problemelor actuale ale grupului şi trebuie lichidate. În procesul lichidării, incluzând injectarea de capital de lucru şi actualizarea garanţiilor de împrumut, ar putea apărea o pierdere semnificativă”, a anunţat Korea Development Bank. Discuţii despre vânzarea sau lichidarea de active ale DSME erau şi în luna mai a acestui an, în The Chronicle Herald, cel mai important ziar din Canada, ţară în care sud coreeni au, de asemenea, o afacere cu eoliene. Cotidianul anunţa atunci că DSME voia să vândă 6 obiective, pentru a scăpa de faliment: şantierul din Mangalia, două şantiere din China, un producător de turbine eoliene din Germania, o afacere în construcţii din Coreea de Sud şi un club de golf din China. Guvernanţii noştri ies o dată la câţiva ani să spună cât de important este DMHI pentru România, dar nu există nici un semn că ar fi contat vreodată în managementul companiei din care deţin totuşi 49%, procent administrat prin Şantierul Naval 2 Mai SA din Mangalia. Singurele incursiuni în afacerile DMHI sunt, în ultimii ani, cele ale procurorilor, care descoperă cu regularitate fraude de milioane de euro, banii şantierului, ai statului român, dar şi ai statului coreean, furaţi de afacerişti stabiliţi în Mangalia şi care căpuşează şantierul prin sute de firme. DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii colosale, pe bună dreptate dătătoare de fiori coreenilor. Şantierul a raportat o cifră de afaceri de 914.020.085 lei şi pierderi de 706.069.648 lei (160 milioane euro), cu 2.574 de angajaţi, precum şi datorii de 4.298.970.786 lei, echivalentul a circa 980 milioane de euro.

Cristian ANTON