„Curați ca lacrima“, la controlul Curții de Conturi! Cum au reușit Senatul și Camera Deputaților să cheltuiască banul public fără nicio risipă

Curtea de Conturi a încheiat două misiuni de audit la Camera Deputaților și Senat cu mai multe concluzii favorabile. La Camera Deputaților, concursurile de angajare și promovare din structura de transporturi au trecut verificarea, la fel și două drumuri București–Arad făcute cu mașinile instituției. La Senat, auditorii nu au identificat nereguli în utilizarea banilor publici alocați grupului parlamentar S.O.S. România, devenit PACE – Întâi România. Cu alte cuvinte, în cele două rapoarte, Parlamentul a ieșit aproape ca la inspecția de rutină: totul este în regulă, documentele sunt la dosar, iar contribuabilul poate răsufla ușurat. Cel puțin în limitele a ceea ce s-a verificat.

Parlamentul României

Rapoartele Curții de Conturi privind cele două Camere ale Parlamentului vin cu un rezultat care, la prima vedere, pare fără cusur: nicio neregulă identificată în operațiunile verificate. Numai că, dincolo de concluzia favorabilă, contează și ce anume a intrat în atenția auditorilor. În cazul Camerei Deputaților, controlul a vizat procedurile de recrutare și promovare dintr-o anumită structură, precum și utilizarea a două autoturisme pentru deplasări pe ruta București–Arad. La Senat, verificările s-au concentrat asupra resurselor publice alocate unui grup parlamentar, într-o perioadă determinată. Ambele au fost misiuni de audit cu asigurare limitată, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi extinse automat asupra întregii activități a Parlamentului. Dar, în limitele stabilite, instituțiile au primit un verdict favorabil. Parlamentul a ieșit aproape ca la inspecția de rutină: totul este în regulă, documentele sunt la dosar, iar contribuabilul poate răsufla ușurat. Cel puțin în limitele a ceea ce s-a verificat.

La Camera Deputaților, concursurile și drumurile cu mașinile instituției au fost în regulă

În cazul Camerei Deputaților, Curtea de Conturi a verificat legalitatea procedurilor de recrutare și promovare organizate în anul 2024 pentru posturi din cadrul Departamentului transporturi și administrativ – Direcția pentru transporturi. Auditorii au analizat și modul în care au fost gestionate și utilizate două autoturisme ale instituției, cu numerele de înmatriculare B76XRE și B16WUO, pentru deplasări pe ruta București–Arad și retur.

Facsimil din raportul de audit pentru Camera Deputaților

Concluzia raportului este că nu au fost identificate nereguli în procedurile de recrutare și promovare analizate, iar documentele aferente deplasărilor verificate au fost considerate conforme. Raportul a abordat și suspiciunea privind un posibil conflict de interese legat de o angajată al cărei soț participase la procedura de recrutare. Curtea de Conturi precizează că nu a identificat dovezi care să confirme acuzația, iar angajata respectivă nu făcuse parte din comisia de concurs. În ceea ce privește autenticitatea diplomelor, instituția de audit arată că verificarea acestora nu intră în competența sa, menționând totodată că Ministerul Educației a confirmat autenticitatea diplomelor care au făcut obiectul solicitării.

Facsimil din raportul de audit pentru Camera Deputaților

Cât despre deplasările la Arad, documentele analizate au fost considerate conforme, iar solicitarea autoturismelor fusese justificată prin transportul unor bunuri de inventar de la Camera Deputaților către biroul parlamentar din Arad. Cu alte cuvinte, pe traseul verificat de auditori, totul a avut explicație și documente. Concursurile au fost în regulă, actele au fost în regulă, iar mașinile instituției au avut treabă.

La Senat, nici banii grupului parlamentar nu au ridicat probleme

Nici Senatul nu a avut parte de surprize neplăcute în raportul Curții de Conturi. Aici, verificarea a vizat modul în care au fost administrate și utilizate resursele publice alocate grupului parlamentar care a funcționat inițial sub denumirea S.O.S. România și care ulterior a devenit PACE – Întâi România. Perioada analizată a fost 29 iunie – 31 decembrie 2025, într-un context în care componența grupului parlamentar s-a modificat. Auditorii au urmărit, prin verificarea unor operațiuni selectate, cheltuielile și drepturile asociate funcțiilor parlamentare, aspectele logistice și de transport, precum și cheltuielile de protocol.

Ninel Peia, fondatorul și președintele partidului PACE – Întâi România

Concluzia raportului este că nu au fost identificate neconformități în operațiunile și activitățile incluse în obiectivul auditului. De aceea, Senatul nu a formulat un punct de vedere divergent față de constatările din proiectul de raport și nici nu a avut obiecții, astfel că nu a mai fost necesară organizarea unei ședințe de conciliere. Practic, și în cazul Senatului, controlul s-a încheiat fără constatări negative în zona verificată.

Facsimil din raportul de audit pentru Senat

Trebuie subliniat însă că raportul nu reprezintă o certificare a tuturor cheltuielilor Senatului, ci privește resursele unui anumit grup parlamentar, într-un interval de timp bine delimitat și pe baza unor operațiuni selectate.

Facsimil din raportul de audit pentru Senat

Raportul Senatului a fost adoptat prin Decizia Plenului Curții de Conturi nr. 1017 din 8 octombrie 2026, iar documentul este înregistrat la 20 octombrie 2026. În cazul Camerei Deputaților, raportul are numărul 71480 din 20 octombrie 2026. Ambele documente consemnează concluzii favorabile pentru operațiunile care au făcut obiectul verificărilor, fără ca acest lucru să însemne că toate activitățile celor două instituții au fost supuse unui control general.

Cine conduce instituția care împarte verdictele de bună purtare

În fruntea Curții de Conturi se află Mirela Călugăreanu, care exercită atribuțiile de președinte din 14 iulie 2025, după demisia lui Mihai Busuioc. Înainte de a ajunge la conducerea instituției, Călugăreanu a condus Agenția Națională de Administrare Fiscală în două perioade, între 2017 și 2018 și între 2019 și 2022, iar ulterior a fost consilier de conturi. Parcursul său profesional este legat în principal de administrația fiscală și de instituțiile publice. Desemnarea sa pentru exercitarea atribuțiilor de președinte a fost făcută prin hotărâre a Parlamentului, în ședința comună din 14 iulie 2025, după demisia lui Busuioc.

Cele două rapoarte au fost finalizate și înregistrate în octombrie 2026, într-o perioadă în care atribuțiile funcției de președinte al Curții de Conturi sunt exercitate de Mirela Călugăreanu. În cazul Camerei Deputaților, verificările au vizat proceduri de recrutare și promovare din 2024, perioadă în care președinte al Curții de Conturi era Mihai Busuioc, al cărui mandat s-a încheiat la 13 iulie 2025. În cazul Senatului, perioada analizată a fost 29 iunie–31 decembrie 2025, așadar controlul a traversat schimbarea conducerii Curții de Conturi.

Mirela Călugăreanu, președinte Curtea de Conturi

În ședința comună a Parlamentului din 14 iulie 2025, hotărârea privind exercitarea atribuțiilor de președinte de către Mirela Călugăreanu a fost adoptată cu 256 de voturi pentru, șase împotrivă și 123 de abțineri. Curtea de Conturi este o autoritate autonomă, dar conducerea sa este stabilită prin mecanism parlamentar, potrivit cadrului legal. Membrii Curții sunt numiți de Parlament pentru mandate de nouă ani, iar președintele și vicepreședinții sunt aleși dintre consilierii de conturi.

Mihai Busuioc, fost președinte Curtea de Conturi

Nici ceilalți doi vicepreședinți ai Curții nu sunt lipsiți de trecut politic. Lucian Ovidiu Heiuș a fost deputat PNL în perioada 2016–2020, iar Ion Mocioalcă are un trecut parlamentar asociat PSD, inclusiv ca senator. Ambii au fost numiți vicepreședinți ai Curții de Conturi de Parlament în octombrie 2023. Legea prevede că membrii Curții de Conturi nu pot face parte din partide politice și nu pot desfășura activități politice publice. 

Mirela Călugăreanu, președinte Curtea de Conturi

Curtea de Conturi are, potrivit Constituției și Legii nr. 94/1992, rolul de a exercita controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Independența sa este prevăzută de lege, iar membrii instituției beneficiază de un statut care ar trebui să îi protejeze de influențe politice. Faptul că numirile în funcții de conducere sunt făcute de Parlament și că unii dintre cei care ajung în aceste poziții au avut anterior cariere politice rămân aspecte care merită menționate, mai ales pentru faptul că instituția este cea care verifică modul în care Parlamentul își folosește resursele.

Mirela Călugăreanu, președinte Curtea de Conturi

Ultima declarație de avere completată de Mirela Călugăreanu la 21 mai 2024, pe vremea când ocupa funcția de consilier de conturi, arată că veniturile și patrimoniul familiei nu se rezumă la salariul de la Curtea de Conturi. La capitolul proprietăți sunt trecute mai multe terenuri în București și Giurgiu, o casă de 220 de metri pătrați, o casă de vacanță de 100 de metri pătrați, o altă casă dobândită prin moștenire și două apartamente, de 65 și 64 de metri pătrați. În garaj figura o mașină Toyota RAV4 din 2023, iar la capitolul bunuri de valoare apar minilingouri de aur BCR estimate la 8.600 de euro. În conturi erau declarați 17.958 de lei și 22.606 euro. În același document, Călugăreanu a raportat venituri salariale de 324.738 de lei de la Curtea de Conturi și 1.672 de lei de la Academia de Studii Economice. Soțul său, Paul Călugăreanu, cu funcția de șef serviciu la Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1 la momentul realizării documentului, a declarat venituri de 110.210 lei. Datorii nu apar în declarație. Așadar, tabloul patrimonial este unul consistent: terenuri, case, apartamente, mașină nouă și aur în lingouri, toate declarate oficial.

,,Totul este în regulă“. Dar cât de mult din tot?

După două misiuni de audit încheiate cu rezultate favorabile, Parlamentul poate sta liniștit: la Camera Deputaților, concursurile și drumurile cu mașinile instituției au trecut testul, iar la Senat, cheltuielile grupului parlamentar verificat nu le-au dat auditorilor motive să ridice sprânceana. Doar că, atunci când totul pare atât de curat, întrebarea nu este doar ce au găsit auditorii, ci și cât au avut timp să caute. În fond, dacă verifici doar câteva uși, nu poți garanta că în toată clădirea nu există nimic de ascuns. Iar Parlamentul, după cum se vede, a avut norocul să fie verificat exact acolo unde, potrivit rapoartelor, nu era nimic în neregulă.