26 de nave așteptau vulnerabile în fața dronelor ucrainene, în rada Portului Constanța
26 de nave așteptau vulnerabile în fața dronelor ucrainene, în rada Portului Constanța
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestOperațiunile intense de căutare desfășurate de autorități în zona litoralului ridică semne serioase de întrebare privind siguranța navelor aflate la rada Portului Constanța. În lipsa unor sisteme eficiente de detecție a dronelor maritime, zeci de nave comerciale rămân vulnerabile într-un context tensionat, în care pericolul nu este încă nici confirmat, dar nici exclus.
Situație fără precedent în largul Mării Negre, la Constanța. În timp ce autoritățile, prin vocea lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, confirmă desfășurarea unor misiuni aeriene de amploare pentru depistarea unor posibile drone maritime, realitatea din teren arată o vulnerabilitate majoră: navele aflate la rada portului sunt expuse.
În prezent, 17 nave se află în așteptare la rada interioară și alte 9 în rada exterioară, fără mijloace reale de detectare a unor potențiale amenințări sub sau la suprafața apei.
Captură de pe platforma Vessel Finder care ilustrează poziționarea navelor aflate în danele și în rada Portului Constanța
Căutări aeriene, fără rezultate până acum
Două elicoptere, inclusiv un aparat SMURD și un Black Hawk, survolează zona costieră a Mării Negre în încercarea de a identifica eventuale drone maritime.
Potrivit declarațiilor oficiale, până în acest moment nu a fost confirmată prezența altor dispozitive. Incertitudinea persistă.
„Suntem obligați să luăm în calcul că pot exista și alte drone”, a declarat Raed Arafat.

Rada Portului Constanța, vulnerabilă
Problema nu este doar posibilitatea existenței dronelor, ci lipsa totală a unor sisteme de detecție eficiente la bordul navelor comerciale.
Mai mult, drona care a pătruns în zona Portului Constanța nu a fost detectată de radarele autorităților, fie ele ale ANR sau ale structurilor militare. Vulnerabilitatea este critică.

În aceste condiții, singura metodă de „supraveghere“ rămâne una rudimentară: observarea vizuală directă de către echipaj, de pe punte.
Traseul parcurs de drona maritimă
Potrivit informațiilor disponibile, drona maritimă era echipată cu un sistem de temporizare („timer“) și ar fi pătruns în port pe la capătul digului. Astfel, aceasta ar fi parcurs aproximativ șapte kilometri prin incinta unuia dintre cele mai mari porturi din Europa înainte de a fi identificată
Echipajele, în prima linie a riscului
Personalul navigant devine astfel prima linia de apărare. Marinarii sunt nevoiți să monitorizeze vizual suprafața apei, o sarcină dificilă, mai ales în condiții de vizibilitate redusă sau pe timpul nopții. Inevitabil apar întrebări despre cât de pregătite sunt echipajele pentru astfel de amenințări sau cine răspunde în cazul unui incident?
.jpeg)
Chiar dacă autoritățile nu au confirmat existența unor drone suplimentare, scenariul rămâne deschis. Iar în astfel de situații, prevenția devine esențială. În lipsa unor confirmări, dar și a unor sisteme moderne de protecție, navele din rada Constanța rămân expuse unui risc greu de cuantificat, dar imposibil de ignorat.
Într-un context regional tensionat, în care amenințările devin tot mai frecvente, rada Portului Constanța se conturează ca un punct sensibil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.2° Constanța 








.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)