72% dintre tinerii români ar lua în calcul să se mute în altă țară. Ce îi ține pe loc, de fapt
72% dintre tinerii români ar lua în calcul să se mute în altă țară. Ce îi ține pe loc, de fapt
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestTot mai mulți tineri români se gândesc la posibilitatea de a-și schimba locul de trai pentru un salariu mai bun și perspective profesionale mai atractive. Un sondaj recent arată că aproape trei sferturi dintre persoanele cu vârste între 18 și 35 de ani ar lua în calcul mutarea într-o altă țară sau într-o altă regiune a României.
72% dintre tinerii chestionați sunt deschiși unei asemenea schimbări. Dintre aceștia, 60% preferă o altă țară din Uniunea Europeană, în timp ce 34% s-ar orienta către o altă zonă a României. În spatele dorinței de schimbare se află însă o situație financiară dificilă. Șase din zece tineri au economii suficiente pentru cel mult o lună, 36% nu au deloc bani puși deoparte pentru urgențe, iar jumătate continuă să primească sprijin financiar din partea familiei.
Disponibilitatea pentru relocare este mai ridicată în rândul celor mai tineri participanți. În grupa de vârstă 18–21 de ani, procentul ajunge la 79%, comparativ cu media de 72% înregistrată pentru întregul eșantion.
Dintre cei care ar lua în considerare mutarea, 60% preferă o altă țară din Uniunea Europeană, în timp ce 34% ar alege o altă regiune a României. La polul opus, 19% dintre participanți spun că exclud complet posibilitatea relocării.
Rezultatele trebuie interpretate cu atenție: procentul de 72% nu înseamnă că tot atâția tineri se pregătesc efectiv să emigreze. Sondajul măsoară disponibilitatea de a lua în calcul o schimbare, inclusiv o mutare în interiorul țării, nu existența unor planuri concrete de plecare.
Familia și costurile îi împiedică să plece
Deși oportunitățile profesionale și veniturile mai mari îi atrag pe tineri, există și obstacole importante. Principalul este legat de familie: 44% dintre respondenți menționează legăturile familiale sau dorința de a rămâne aproape de cei dragi.
Alte dificultăți sunt costurile locuinței în noua destinație, indicate de 30% dintre participanți, cheltuielile propriu-zise ale mutării, menționate de 24%, și lipsa economiilor necesare pentru întreținere până la găsirea unui loc de muncă, tot 24%.
Cu alte cuvinte, pentru mulți tineri relocarea ar putea reprezenta o soluție la problemele financiare, dar tocmai lipsa banilor îi împiedică să facă primul pas.
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului este fragilitatea rezervelor financiare. Conform studiului Young Money Matters 2026, 60% dintre tinerii români au economii care le-ar acoperi cheltuielile pentru cel mult o lună. În această categorie intră și cei 36% care nu au deloc economii pentru situații de urgență.
Alți 22% au bani pentru una sau două luni, în timp ce numai 18% dispun de rezerve care le-ar permite să se întrețină cel puțin trei luni.
Situația se reflectă și în bugetul lunar: un sfert dintre respondenți spun că nu le rămân bani la sfârșitul lunii. Pentru aceștia, orice cheltuială neprevăzută poate deveni o problemă, informează Capital.
Veniturile au scăzut pentru 42% dintre respondenți
Presiunea financiară se observă și în evoluția veniturilor. Aproximativ 42% dintre tineri declară că venitul disponibil le-a scăzut în ultimul an, în timp ce numai 14% spun că au înregistrat o creștere. În plus, 38% dintre participanți au câștiguri sub salariul mediu național, potrivit răspunsurilor din sondaj.
Jumătate dintre tinerii chestionați primesc în continuare sprijin financiar din partea familiei. Pentru o parte dintre ei, ajutorul părinților rămâne esențial pentru plata cheltuielilor curente și menținerea unui anumit nivel de trai.
45% dintre tinerii angajați au și o activitate secundară
În condițiile în care salariile nu acoperă întotdeauna cheltuielile, tot mai mulți tineri caută surse suplimentare de venit. Sondajul arată că 45% dintre tinerii angajați desfășoară activități suplimentare pentru a câștiga mai mulți bani. Dintre aceștia, 54% consideră că activitatea secundară reprezintă o mică afacere antreprenorială.
Totuși, veniturile obținute nu sunt întotdeauna ridicate. Datele raportului arată că 70% dintre cei care desfășoară asemenea activități câștigă mai puțin de 2.600 de lei lunar din această sursă. Rezultatele indică dorința unei generații de a găsi soluții pentru a-și îmbunătăți situația financiară, însă munca suplimentară nu înseamnă automat independență economică.
Două treimi cred că AI a redus numărul locurilor de muncă pentru începători
Pe lângă problemele financiare, studiul identifică o altă sursă importantă de nesiguranță: dezvoltarea inteligenței artificiale. 66% dintre participanți consideră că apariția și extinderea instrumentelor AI au redus numărul locurilor de muncă disponibile pentru persoanele aflate la începutul carierei, în ultimele 12 luni.
În rândul tinerilor care au deja un loc de muncă, 55% percep inteligența artificială drept o amenințare profesională. Mai exact, 22% consideră că propriul post este deja afectat, iar 33% se așteaptă ca riscul să apară în următorii doi sau mai mulți ani.
În schimb, 37% nu se simt amenințați de această tehnologie, iar 9% cred că inteligența artificială va avea un efect pozitiv asupra locului de muncă și a veniturilor lor viitoare. Este important de precizat că aceste cifre reflectă percepțiile respondenților. Ele nu demonstrează câte locuri de muncă au fost eliminate efectiv din cauza automatizării.
Problemele financiare îi fac pe tineri să amâne întemeierea unei familii
Un alt rezultat important al cercetării privește deciziile personale și planurile de viitor. 42% dintre respondenți afirmă că dificultățile financiare le-au influențat decizia de a întemeia o familie sau de a avea copii.
Dintre aceștia, 24% au ales să amâne această decizie cu până la cinci ani, 14% pentru o perioadă mai lungă, iar 4% spun că au decis să nu aibă copii. Datele arată cât de mult influențează siguranța financiară deciziile personale ale generației tinere. Pentru mulți, întemeierea unei familii presupune o stabilitate economică pe care consideră că nu o au în prezent, scrie Adevărul.
Femeile sunt mai expuse dificultăților financiare decât bărbații
Sondajul evidențiază și diferențe între situațiile financiare declarate de femei și bărbați. 43% dintre femeile participante au venituri sub salariul mediu național, comparativ cu 34% dintre bărbați. Diferențele sunt vizibile și în privința economiilor: 68% dintre femei au bani puși deoparte pentru mai puțin de o lună, față de 52% dintre bărbați.
Există diferențe și în ceea ce privește investițiile. Doar 6% dintre femei spun că ar direcționa banii rămași către produse de investiții, în timp ce proporția ajunge la 16% în rândul bărbaților.
Cu toate acestea, generația tânără nu și-a pierdut complet optimismul. 74% dintre participanți consideră că obiectivele lor financiare pot fi realizate, chiar dacă trebuie să facă față costului ridicat al vieții, veniturilor insuficiente și incertitudinilor profesionale.
Ce este sondajul Young Money Matters 2026
Cercetarea reprezintă a treia ediție a studiului anual realizat de Cook Communications privind situația financiară și comportamentul economic al tinerilor din România, Polonia și Cehia. Chestionarele au fost elaborate de echipele Cook Communications din București, Praga și Varșovia, iar interviurile au fost realizate de 3Gem Media Group în perioada 1–16 iunie 2026.
Au fost intervievate câte 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 35 de ani din fiecare țară. Eșantionul românesc este prezentat de organizatori drept reprezentativ la nivel național.
Joe Cook, directorul general al Cook Communications, descrie generația analizată drept una pragmatică, nevoită să facă față costurilor ridicate ale vieții, perspectivelor profesionale dificile și transformărilor aduse de inteligența artificială. În pofida acestor probleme, tinerii continuă să caute venituri suplimentare și rămân încrezători că își pot îndeplini obiectivele financiare, potrivit stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
9.5° Constanța 












