Accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare ar putea fi interzis

Nouă deputați de la SOS România au depus la Camera Deputaților un proiect de lege pentru protecţia minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale. Potrivit inițiativei legislative, dacă ar fi aprobată, minorii cu vârsta mai mică de 15 ani nu au voie să acceseze rețelele sociale. De asemenea, potrivit proiectului, conturile existente aparţinând persoanelor care nu au împlinit vârsta de 15 ani se suspendă până la împlinirea vârstei legale. Inițiativa legislativă a primit avize nefavorabile atât de la Consiliul Economic și Social cât și de la Consiliul Legislativ. Și Consiliul Național a Audiovizualului a fost solicitat să ofere un punct de vedere. Potrivit CNA, proiectul trebuie revizuit și mult mai bine fundamentat. Tot CNA mai spune că protecția nu poate fi disociată de rolul esențial al părinților şi al educației digitale.

După modelul Australia și Franța, 9 deputați de la SOS România au depus în Parlamentul României o inițiativă legislativă privind protecţia minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale. Baş Ana-Marcela, Caragaţă Florin, Cîmpianu Andreea-Petronela, Ion Nicolae-Mirel, Lăzăroi Ioan, Macovei Ilie Simona-Elena, Oltenaşu Sorin-George, Pascalini Nini-Alexandru, Toader Elena-Laura sunt parlamentarii SOS România semnatari ai inițiativei legislative.

Macovei Ilie Simona-Elena

Potrivit expunerii de motive, prin această inițiativă legislativă se răspunde astfel unei urgențe sociale reale și aliniază țara noastră la standardele europene. Mai mult, acest proiect de lege pune interesul superior al copilului în centrul politicilor digitale.

„Iniţiativa legislativă răspunde unei urgenţe sociale reale, aliniază România la standardele europene emergente şi plasează interesul superior al copilului în centrul politicilor publice digitale, fără a aduce atingere libertăţilor fundamentale într-o manieră disproporţionată. Utilizarea intensivă şi necontrolată a reţelelor sociale de către minori a generat, în ultimii ani, riscuri majore pentru sănătatea mintală, dezvoltarea emoţională şi siguranţa acestora.

Cîmpianu Andreea-Petronela

Studii ştiințifice, rapoarte ale instituţiilor europene, precum şi anchete parlamentare recente evidenţiază o creştere alarmantă a fenomenelor de anxietate, depresie, automutilare, suicid, dependenţă digitală, cyberbullying şi expunere la conţinuturi nocive sau manipulative“, se arată în expunerea de motive.

Mai mult, spun inițiatorii, proiectul legislativ se înscrie într-o tendinţă legislativă europeană şi internațională clară.

Oltenaşu Sorin-George

„Prezenta lege instituie un cadru juridic coerent, proporțional şi compatibil cu dreptul Uniunii Europene, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) şi Regulamentul (UE) 2022/2065 (Digital Services Act), având ca obiectiv primordial protejarea interesului superior al copilului, prevenirea riscurilor grave şi responsabilizarea furnizorilor de servicii de reţele sociale. Măsurile propuse se aliniază unei tendințe clare la nivel internațional şi european de consolidare a protecţiei minorilor în mediul digital, prin reglementări restrictive, preventive şi educaţionale“, se mai spune în expunerea de motive.

De la Consiliul Economic și Social, precum și de la Consiliul Legislativ, proiectul de lege a primit aviz nefavorabil. Tot nefavorabil a fost și punctul de vedere al Consiliului Național al Audiovizualului care nu contestă necesitatea unei reglementări în acest sens, dar că proiectul trebuie să fie mult mai bine fundamentat.

Punct de vedere al CNA

„Consiliul Național al Audiovizualului nu contestă necesitatea reglementării, ci subliniază că proiectul legislativ trebuie revizuit astfel încât să fie fundamentat, coerent, implementabil tehnic şi corelat cu competențele autorităților implicate, precum și cu exigențele constituționale aplicabile. Totodată, protecția minorilor nu poate fi disociată de rolul esențial al părinților şi al educației digitale“, potrivit avizului trimis de CNA.

CNA mai spune că stabilirea pragului de vârstă la 15 ani nu este însoțită de criterii clare, studii sau evaluări de impact care să justifice opțiunea legislativă. În plus, proiectul nu identifică un mecanism tehnic viabil de verificare a vârstei. O asemenea obligație nu poate fi atribuită, în mod generic, unor autorităţi precum Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații sau Autoritatea Națională de  supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în lipsa unui temei legal, a delimitării competențelor şi a unor garanții adecvate privind protecţia datelor cu caracter personal.

Aviz Consiliul Economic și Social

Un proiect de lege făcut pe repede înainte care ne arată lipsa de experiență a parlamentarilor SOS România în cea ce privește demersul legislativ.