AEP propune o nouă Lege a partidelor, care va schimba total jocul politic din România

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparenţă decizională proiectul unei noi legi a partidelor politice, menit să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii. Textul integral, format din 77 de articole structurate în nouă capitole, propune cea mai amplă reformă a cadrului legal al formaţiunilor politice din România de la Revoluţie încoace, reglementând întregul parcurs al unui partid - de la constituire până la dizolvare şi radiere.

Observaţiile privind noul proiect pot fi transmise până pe 20 septembrie. Legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027. Dacă va trece de Parlament şi, eventual, de Curtea Constituţională. Noua lege vine pe fondul unei explozii de partide noi înregistrate în ultimii doi ani. 42 din cele 395 de partide înregistrate în total în cei 37 de ani scurşi de la Revoluţie au fost înscrise doar în ultimul an şi jumătate. Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, politologul Cristian Pîrvulescu, critică dur atât modificările legislative, cât şi momentul ales de iniţiatorii proiectului de lege.

Cea mai discutată schimbare din proiect vizează chiar actul de naştere al unui partid. În prezent, Legea 14/2003 permite înfiinţarea unei formaţiuni politice cu doar trei membri fondatori - un prag pe care actualul preşedinte al AEP Adrian Ţuţuianu l-a criticat public, spunând că a permis apariţia unor "partide de familie", înfiinţate de rude apropiate care ulterior au putut solicita beneficii precum sedii de la RAAPPS.

Noul proiect ridică ştacheta la 100 de membri fondatori. Textul prevede explicit: "Lista membrilor fondatori ai partidului politic trebuie să cuprindă cel puţin 100 de membri fondatori şi să asigure reprezentarea ambelor sexe; membrii fondatori ai unui partid politic pot fi cetăţeni români cu drept de vot sau cetăţeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România şi drept de vot."

Comparativ, preşedintele AEP a arătat că alte state europene au praguri similare sau chiar mai ridicate: 100 de membri în Croaţia, 200 în Grecia, 500 în Bulgaria şi 2.000 în Lituania.

Partidele deja înregistrate cu trei membri nu dispar automat. Legea le acordă un termen de şase luni de la intrarea în vigoare pentru a-şi pune actele constitutive în acord cu noile cerinţe; nerespectarea termenului "constituie caz de dizolvare pentru inactivitate", potrivit textului.

AEP vrea preluarea întregii proceduri de înființare a unui partid

A doua schimbare structurală majoră priveşte procedura de înfiinţare a unui partid. În prezent, cererile de înregistrare se depun la Tribunalul Bucureşti. Noul proiect mută întreaga procedură la AEP.

Cererile vor fi analizate de completuri formate din 5 membri, desemnaţi din rândul angajaţilor AEP şi repartizaţi aleatoriu dosarelor, pentru a asigura imparţialitatea. Completul fixează termen de şedinţă publică, verifică îndeplinirea condiţiilor legale - inclusiv disponibilitatea şi distinctivitatea denumirii şi a semnului partidului, prin raportare la Registrul electoral - şi poate solicita clarificări sau completări ale documentaţiei. Orice persoană interesată poate depune, cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţă, o cerere de intervenţie.

AEP se pronunţă prin hotărâre în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Împotriva hotărârii se poate formula plângere, în 10 zile, la Curtea de Apel Bucureşti, care judecă în cel mult 10 zile printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

Documentele depuse la înregistrare - cerere, statut, program politic, lista fondatorilor - se publică pe site-ul AEP, dar cu o excepţie importantă pentru protecţia datelor: din lista membrilor fondatori se publică doar numele şi prenumele, în timp ce data naşterii, domiciliul, seria actului de identitate şi semnătura rămân confidenţiale, fiind folosite de AEP "exclusiv pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor legale".

Proiectul urmăreşte să elimine o problemă vizibilă în ultimii ani: partide cu denumiri sau sigle atât de asemănătoare unor formaţiuni consacrate, încât pot induce în eroare alegătorii. Cazurile citate frecvent în spaţiul public sunt PSDI (Partidul Social Democrat Independent, apropiat de fostul edil Marian Vanghelie) şi PSDU (Partidul Social Democrat Unit), care a obţinut peste 150.000 de voturi în 2024 cu o siglă asemănătoare celei a PSD.

Legea prevede că denumirea şi semnul unui partid trebuie să întrunească, cumulativ, condiţiile de disponibilitate (să nu fie deja rezervate) şi distinctivitate (să se deosebească "clar" de cele ale altor formaţiuni). Textul este explicit: "Este interzisă folosirea de către un partid politic a denumirii integrale, a denumirii prescurtate sau a semnului permanent atribuite altor formaţiuni politice, ori a unor sintagme sau semne susceptibile să creeze confuzie."

Legea interzice şi utilizarea unor cuvinte care ar putea crea confuzie cu instituţii ale statului - "comisariat", "inspectorat", "gardă", "autoritate", "poliţie", "jandarmerie" - sau cu structuri profesionale reglementate, precum "academie", "universitate", "notar", "avocat" ori "Barou".

Mandate limitate la 4 ani

O modificare notabilă priveşte durata protecţiei denumirii: spre deosebire de regimul actual, dreptul de folosinţă exclusivă asupra numelui unui partid "se exercită pe durata existenţei formaţiunii politice şi încetează la data radierii acesteia" - nu mai este, deci, un drept perpetuu, ceea ce înseamnă că denumirile unor partide desfiinţate ar putea fi refolosite în viitor.

Persoanele care vor să înfiinţeze un partid pot solicita în avans, la AEP, verificarea disponibilităţii şi rezervarea denumirii şi semnului, valabilă timp de 60 de zile.

Proiectul introduce reguli noi de organizare internă, menite - potrivit AEP - să consolideze democraţia din interiorul partidelor. Persoanele care exercită funcţii de conducere sau coordonare, inclusiv membrii comisiilor de arbitraj şi ai organelor de control al gestiunii, vor fi alese "prin vot secret, pentru mandate cu durată determinată, de cel mult 4 ani, care pot fi reînnoite". Mandatele interimare nu vor putea depăşi 6 luni.

"Autonomia unui partid nu poate însemna lipsa regulilor, iar libertatea deciziei politice nu poate justifica arbitrariul procedural", a declarat Ţuţuianu la prezentarea proiectului.

Adunarea generală - organul suprem de conducere al partidului - trebuie să se întrunească cel puţin o dată la 4 ani şi va putea fi organizată atât fizic, cât şi prin mijloace electronice de comunicare la distanţă, o adaptare la practicile digitale.

Legea menţine şi extinde interdicţia organizării de structuri de partid la locul de muncă şi a desfăşurării de activităţi politice în întreprinderi economice sau instituţii publice, cu excepţia campaniei electorale şi doar cu acordul entităţii respective, potrivit stiripesurse.ro.