AICI a fost construit primul hidroavion românesc! Astăzi, clădirea este o RUINĂ în buricul Constanţei, sufocată de gunoaie!

O ruină ce răsare dintre gunoaie și buruieni, atât a mai rămas din fostul sediu al Societății de Transporturi Constanța, din strada Griviței, numărul 44. Din păcate, această situație a devenit deja normalitate în Constanța, ar putea spune mulți. Iar dacă în astfel de clădiri s-au scris pagini din istoria municipiului Constanța, ba chiar a țării, lăsarea în paragină, „uitarea” lor până au ajuns niște dărăpănături stârnește și mai multă revoltă. Pe strada Griviței colț cu strada Olteniei s-a scris „o pagină de aur” din istoria aviației române, aici fiind construit primul hidroavion românesc „GETTA”.

Vreo doi pereți dărăpănați, înconjurați de un teren cu bălării, cu gunoaie aruncate de fiștecine; astfel se prezintă, astăzi, clădirea de pe strada Griviței, numărul 44. Vecinii, exasperați că locul era folosit ca ghenă de cei certați cu bunul simț, au montat un semn mare cu „Nu arunca gunoaie”. Dar pe cine să sperie? În continuare aici pot fi văzute resturi fel de fel, de la o canapea veche, la ligheane, cauciucuri uzate sau resturi alimentare.

Aici a fost construit primul hidroavion românesc

O soartă tristă a unei clădiri care, la un moment dat, a fost extrem de importantă pentru aviația română. Pentru că, puțini își mai aduc aminte - și cum ar putea, când nimic din zonă nu le amintește? – de faptul că, în imobilul astăzi ajuns ruină, de la intersecția străzilor Griviței cu Olteniei, în anul 1925, tânărul inginer Radu A. Stoika a construit primul hidroavion românesc „GETTA”.

La data la care a realizat hidroavionul, Stoika avea 25 de ani și era inginer specializat în aeronautică, școlit la Paris și Londra. Hidroavinul care era dotat cu un motor Hiero 220 CP, cu șase cilindri verticali și elice propulsivă, era capabil să zboare opt ore, cu o viteză de 160 km/oră, la un plafon de 4.000 de metri. A fost probat la puțin timp după realizare, decolând din portul Constanța; rezultatele au fost excelente, impresionându-l pe Regele Carol II, care a recomandat aparatul de zbor Ministerului de Război, după cum nota Marian Moșneanu în publicația „Independența Română”, a Fundației Literar Istorice „Stoika”.

Anii au trecut însă, iar astăzi doar istoricii și pasionații de aviație își mai amintesc de ce a însemnat clădirea de pe strada Griviței în istoria noastră. Ulterior mutării Societății de Transport, clădirea a avut fel de fel de destinații, de la țesătorie până la băi comunale și cămin de fete. După Revoluție, imobilul a fost vizat de legea retrocedărilor. Și, într-un final, a fost retrocedat.

Ansamblul comemorativ, mutat în parcul Muzeului Marinei Române

În 1992, pe 12 august, pe fațada imobilului a fost dezvelit un ansamblu comemorativ menit să reamintească trecătorilor că aici s-a scris istorie. Dar pentru că, de-a lungul anilor, era din ce în ce mai evident că nimeni nu se preocupă de conservarea imobilului, în 2004, reprezentanții Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA) filiala Constanța împreună cu reprezentanții Muzeului Marinei Române au reușit să mute ansamblul comemorativ în parcul Muzeului Marinei Române, unde se află și astăzi.

Proprietarul, supraimpozitat cu 500% pentru starea actuală a imobilului

Iar prin clădirea respectivă s-au perindat mai multe familii de romi, de oameni ai străzii, până când imobilul s-a prăbușit, pe bucăți. Într-un raport al Direcției Poliției Locale, din 19.04.2016, se menționează că „degradarea este cauzată de factorul uman, prin decizia de neimplicare în întreținerea unei clădiri”.

Iar pentru că proprietarul, SC Tur – Yap Group SRL, nu s-a preocupat de reabilitarea clădirii, „afectând în mod negativ aspectul general urban”, în luna iulie 2017 consilierii locali au decis, prin hotărâre a Consiliului Local, supraimpozitarea clădirii cu 500%, urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită. SC Tur – Yap Group SRL are sediul în București. „Hotărârea produce efecte până la data ieșirii imobilului din categria clădirilor neîngrijite”, se arată în aceeași hotărâre de Consiliu Local, schimbarea încadrării urmând să fie făcută tot în urma verificărilor Poliției Locale. Iar până în prezent, este evident că în loc de îmbunătățiri, imobilul este distrus mai mult din zi în zi.

Aceeași soartă o au și alte clădiri din zonă, printre care inclusiv Hanul Balcan, situat chiar vizavi de fostul sediu al Societății de Transport. Despre evoluția în timp a acestui han, dar și despre demersurile actuale ale administrației locale, vă vom prezenta mai multe în ediția viitoare a cotidianului „Replica” de Constanța.

Florentina BOZÎNTAN