Alianţa Dreaptă Unită va contesta la ICCJ respingerea protocolului său de constituire de către BEC

Alianţa Dreaptă Unită a anunţat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respingerea protocolului său de constituire de către Biroul Electoral Central.

"Alianţa Dreaptă Unită consideră abuzivă decizia de astăzi a Biroului Electoral Central luată la solicitarea PSD şi votată şi de PNL. Este doar o încercare de a împiedica cele trei partide - USR, PMP şi Forţa Dreptei - să participe în alegeri ca o alianţă puternică de dreapta. Alianţa Dreaptă Unită va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Biroului Electoral Central", informează alianţa, într-un comunicat, scrie Agerpres.

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că partidelor aflate la guvernare "le este frică de Dreapta Unită, (...) le este frică de votul românilor".

"Vom merge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ne vom lupta pentru drepturile noastre şi pentru viitorul pe care îl merită România", a precizat Drulă în comunicatul citat.

Şi preşedintele PMP, Eugen Tomac, a criticat, în acelaşi comunicat, decizia BEC de duminică.

"Ne-au tăiat abuziv finanţarea, ne-au scos din secţiile de vot, ne-au ameninţat şi cerut să nu candidăm, iar acum, în semn de disperare, au hotărât să interzică 'Dreapta Unită'. (...) PSD doreşte să elimine opoziţia din alegeri prin îngrădirea dreptului sacru în democraţie de a alege şi a fi ales. Nu vom ceda", a transmis Eugen Tomac.

Potrivit comunicatului citat, "Eugen Tomac este liderul legitim al PMP, ales încă din 2022, cu un Congres validat de Tribunalul Bucureşti; pe 2 februarie 2024, acelaşi Tribunal Bucureşti a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului Congres PMP, o decizie executorie, care nu este pusă în aplicare".

Tot într-un comunicat de presă, Forţa Dreptei a susţinut că decizia BEC de a respinge înregistrarea Alianţei electorale Dreapta Unită este "abuzivă, anticonstituţională şi antidemocratică".

"Decizia BEC va fi contestată de USR, PMP şi Forţa Dreptei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca suport jurisprudenţa consolidată a ICCJ în materie electorală şi, în mod special, precedente referitoare la înregistrarea alianţelor electorale pentru alegerile europarlamentare", a arătat Forţa Dreptei.