REPLICA ONLINE CONSTANTA

14.2° Constanța Dum., 5 Mai 2024
Anul XX Nr. 6720
14.2° Constanța Duminică, 5 Mai 2024 Anul XX Nr. 6720
 

Anticoagulantele pot crește riscul de AVC la cei de peste 65 de ani

Anticoagulantele pot crește riscul de AVC la cei de peste 65 de ani

Replica API 22 ianuarie 2021 | 00:00 972

Persoanele cu vârste peste 65 de ani ar putea să aibă un risc crescut de accident vascular cerebral (AVC) prin faptul că iau anticoagulante pentru bătăile neregulate ale inimii dacă, în același timp, suferă și de boală cronică renală, arată un nou studiu de la UCL, St George's University of London și de la University of Surrey, citează doc.ro.

Sursa foto: Shutterstock

Pe baza concluziilor publicate în februarie 2018 în BMJ, cercetătorii îi avertizează pe medici că ar trebui să fie cu băgare de seama în ceea ce privește prescrierea de anticoagulante, cunoscute și sub numele de medicamente pentru subțierea sângelui, în cazul acestui grup de vârstă, până când studiile mai amănunțite pot clarifica ce consecințe au acestea.

"Boală renală cronică este frecvența în rândul persoanelor vârstnice, iar una din trei persoane afectate suferă și de fibrilații atriale, numite în limbaj comun bătăi neregulate ale inimii. Și din acest motiv, oamenilor le sunt prescrise în mod normal anticoagulante pentru a li se reduce riscul de AVC. Noi am descoperit că în acest grup de vârstă, medicația vârstnicilor pare să aibă exact efectul opus", a spus autorul principal al studiului, Dr. Shankar Kumar.

Cercetătorii estimează că aproape jumătate de milion de oameni cu vârstă peste 65 de ani din Marea Britanie au atât boală cronică renală (insuficientă renală cronică), cât și fibrilație atrială.

"Persoanele cu boală cronică renală tind să aibă multe complicații severe, inclusiv boli cardiovasculare. Pe măsură ce sângele lor se coagulează mai mult, acești pacienți însă sângerează mult mai ușor și este extrem de dificil să găsești un echilibru între aceste tratamente diferite", a spus autorul senior al studiului, John Camm, profesor de cardiologie clinică la St George's University of London.

"Din moment ce am găsit o reducere paradoxală a ratei de mortalitate, pe lângă ratele tot mai crescute de AVC și de hemoragii majore, această este în mod clar o zona foarte complexă. Noi cerem astfel studii de control pentru a testa valoarea clinică și siguranță terapiei cu medicamente anticoagulante pentru persoanele care suferă atât de fibrilație atrială, cât și de insuficientă renală cronică", a spus Dr. Kumar.

În studiul bazat pe populația de peste 65 de ani, cercetătorii au folosit o baza de date de la Royal College of General Practitioners pentru a identifica 4848 de persoane cu vârstă peste 65 de ani, care aveau o boală cronică renală și care au fost recent diagnosticate cu fibrilație atrială. Jumătate dintre acești oameni luau tratament cu anticoagulante, iar jumătate dintre ei nu luau această clasa de medicamente. Participanții au fost monitorizați, în medie, pe o perioada de 506 zile.

Pe perioada acestui studiului, participanții care luau anticoagulante au fost de 2,6 ori mai predispuși decât cei care nu luau astfel de medicamente pentru subțierea sângelui să sufere un accident vascular cerebral (AVC) și de 2,4 ori mai predispuși să aibă o hemoragie.

Ratele pentru un AVC ischemic (cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral) raportat pe 1 an au fost de 4,6 la 100 de persoane, pentru cei care luau anticoagulante, și de 1,5 pentru cei care nu luau medicamente pentru subțierea sângelui.

Cu alte cuvinte, dacă participanții au fost urmăriți pe o perioada de exact un an, ar fi fost un total estimat de 4,6 accidente vascular-cerebrale ischemice la 100 de persoane în grupul de oameni care luau anticoagulante și un total de 1,5 AVC ischemice la 100 de persoane, în grupul de oameni care nu luau aceste medicamente.

Mortalitatea în grupul de participanți care luau anticoagulante a fost ușor mai scăzută, scrie medicalxpress.com. Cercetătorii speculează că acest lucru s-ar fi putut datora unui risc redus de AVC fatal sau de atac de cord fatal, dar tot ei spun că este nevoie de cercetări mai ample pe această tema.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
16613441819
5/49
386416233
joker
41403415212