Apocalipsa japoneza de la Fukushima, un scenariu imposibil pentru centrala de la Cernavoda

Reactoarele nucleare, construite la 2 metri peste nivelul unei inundatii ce apare o data la 10.000 de ani

Repetarea unei catastrofe nucleare precum cea de la Fukushima în cazul centralei de la Cernavodă este, practic, imposibilă, au anunţat vineri oficialii Nuclearelectrica. În primul rând, Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă funcţionează pe baza unui sistem complet diferit faţă de cel japonez, reactoarele româneşti aplicând o tehnologie de tip CANDU 6, considerată printre cele mai sigure din lume, datorită tehnologiei care implică folosirea de uraniu natural, neîmbogăţit, răcit cu apă grea, în circuit închis. Centrala de la Fukushima foloseşte, în schimb, uraniu îmbogăţit, răcit cu apă uşoară. Diferenţa dintre cele două sisteme este, dincolo de explicaţiile ştiinţifice, că la Cernavodă este imposibilă o situaţie de genul celei din Japonia. "Centrala noastră nucleară de la Cernavodă, care furnizează 20% din energia electrică în România, este o centrală robustă de tip CANDU 6, care utilizează combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit, iar răcirea se face cu apă grea în circuit închis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor. Tehnologia CANDU are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii, deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară, deoarece încărcarea combustibilului se face săptămânal faţă de celelalte tipuri de reactoare încărcate anual şi are mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (450 tone apă grea), iar chesonul reactorului în care este amplasat vasul reactorului conţine aprox 500 tone apă uşoară, care poate să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale în caz că aceasta se pierde. De asemenea, în situaţia în care în urma proceselor de radioliză apare acumulare de hidrogen, sub cupola interioară a clădirii reactorului există un sistem special de ardere a hidrogenului, aceasta ca, în cazul unei descărcări controlate în atmosferă, hidrogenul să nu producă o aprindere violentă în contact cu aerul", se arată într-un comunicat semnat de directorul general al Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan şi directorul CNE Cernavodă, Ioan Bucur. Potrivit documentului, centrala de la Cernavodă rezistă la un cutremur de 8 grade pe scara Richter, în condiţiile în care studiile au arătat că, niciodată în istorie, seismele din această regiune nu au depăşit 7,5 grade. Mai mult, ţinând cont de faptul că adevărata catastrofă din Japonia a fost cauzată de valul tsunami, şi nu de cutremur, trebuie spus că centrala nucleară de la Cernavodă a fost construită la 15,8 metri înălţime faţă de nivelul Mării Negre (un val de gen tsunami fiind oricum imposibil pentru Cernavodă, aflată la o distanţă considerabilă faţă de mare). În plus, amplasamentul centralei este şi cu 2 metri peste nivelul maxim pe care îl poate avea fluviul Dunărea la Cernavodă, nivel atins o dată la 10.000 de ani. "CNE Cernavodă este proiectată împotriva efectelor unui cutremur, în baza unor studii autorizate elaborate de Centrul de Fizica Pământului, care au luat în considerare în mod conservativ istoria întregii regiuni, incluzând şi zonele seismice cele mai apropiate: zona Vrancea şi zona Sabla (munţii Balcani). Studiile sus-menţionate au arătat că, istoric, în cele două focare seismice aflate la peste 100 Km de amplasament, nu a avut loc niciodată un cutremur mai mare de gradul 7,5 şi în acest context proiectul CNE Cernavodă a luat în calcul un cutremur maxim posibil de gradul 8 la Cernavodă, denumit Cutremur Bază de Proiect (DBE). Nu în ultimul rând, efectul secundar care a reprezentat un contributor major în cazul Fukushima, valul tsunami, poate fi complet eliminat la CNE Cernavodă, deoarece proiectul centralei a luat în considerare inundaţiile externe ca risc credibil pentru amplasamentul CNE Cernavodă şi s-au realizat studii în ipoteze conservative. Aceste studii au demonstrat că incinta CNE este realizată la o cotă superioara de 15,8 faţă de nivelul Mării Negre şi cu 2 m faţă de nivelul maxim teoretic al apelor Dunării, cu revenire o dată la 10.000 de ani", au explicat oficialii Nuclearelectrica. Totuşi, în cazul extrem al unui cutremur de 8 grade, CNE Cernavodă este pregatită prin: "Soluţiile de proiectare care asigură că:

lToate structurile şi sistemele de securitate sunt proiectate să îşi menţină integritatea şi să asigure funcţiile de securitate (oprire şi răcire reactor, containerizarea radioactivităţii) în cazul unui DBE;

lRăcirea reactorului de la CNE Cernavodă, în prima fază după pierderea surselor de răcire normale, poate fi realizată fără a fi necesară nici o sursă de energie electrică, prin circulaţia naturală a apei (termosifonare) în circuitul primar (reactor) şi din rezervorul de stropire în generatorii de abur din circuitul secundar;

lExistă o sursă de alimentare electrică de avarie (EPS), constând din două grupuri electrogene diesel 2 x100%, special proiectate pentru cazul unui cutremur DBE.

lExistenţa procedurilor de răspuns în situaţii anormale (APOP) pe care operatorii sunt pregătiţi să le aplice în cazul apariţiei unui cutremur. De menţionat că operarea centralei în caz de cutremur se face din Camera de comandă secundară (SCA), o structură special proiectată şi construită pentru această situaţie, rezistentă la DBE.

lAsigurarea disponibilităţii continue a sistemelor sus menţionate prin execuţia de programe de verificări şi testări periodice aprobate de către autoritatea de reglementare, CNCAN, iar în situaţia apariţiei unei disfuncţionalităţi luându-se imediat măsuri de remediere pentru aducerea la starea prevăzută în proiect".