Armenia: Scandal pe tema adopţiilor internaţionale ilegale

Un amplu scandal al adopţiilor internaţionale ilegale preocupă autorităţile şi mamele din Armenia, unde zeci de copii ar fi fost adoptaţi în ultimii ani de familii străine fără acordul mamelor.

Potrivit poliţiei, o grupare infracţională a determinat prin înşelătorii un număr neprecizat de mame să-şi predea nou-născuţii pe piaţa lucrativă a adopţiilor internaţionale, unde taxele practicate "la negru" pentru astfel de servicii ajung la 100.000 de dolari.

Organizaţiile antisclavie consideră adopţiile ilegale - când un copil este adus în altă ţară fără respectarea legislaţiei - drept o formă de trafic de persoane, iar amploarea acestei probleme este greu de estimat.

În fosta republică sovietică din Caucaz scandalul adopţiilor a izbucnit în noiembrie, după ce autorităţile au anunţat că peste 30 de copii au fost trimişi spre adopţie în Italia, între 2016 şi 2018, după ce mamele acestora au fost forţate să renunţe la ei. Unele dintre ele au fost presate să ducă la bun sfârşit sarcini pe care nu le doreau, iar altora li s-a spus că nou-născuţii lor sunt bolnavi, a explicat într-un comunicat serviciul de securitate al Armeniei.

Ancheta lansată de Erevan în acest scandal a determinat sute de mame din Armenia să încerce să afle ce s-a întâmplat cu copiii lor pierduţi. Anchetatorii au indicat pentru Thomson Reuters Foundation că, de la dezvăluirea acestui trafic ilegal, peste 30 de mame şi-au exprimat temerea ca nu cumva copiii lor să fi fost adoptaţi fără aprobarea lor.

Detectivii armeni verifică toate adopţiile către străini începând din 1991, a precizat Naira Harutiunian, purtătoare de cuvânt a agenţiei guvernamentale Comisia de anchete.

La rândul ei, raportoarea specială a ONU pentru traficul de copii, Maud de Boer-Buquicchio, care şi-a exprimat preocuparea în ce priveşte adopţiile din Armenia în 2015, a făcut apel la "mobilizare urgentă", denunţând o "mafie care îi tratează pe copii ca pe o marfă".

Potrivit ONU, adopţiile internaţionale ar trebui să fie doar ultima variantă avută în vedere, în cazul copiilor pentru care nu se găsesc asistenţi maternali sau părinţi adoptivi în ţara de origine. Sumele pe care sunt dispuşi să le plătească părinţii adoptivi din Occident se dovedesc însă prea atrăgătoare, ceea ce conduce la practici lipsite de etică în statele sărace, a atenţionat Iara de Witte, expert în problema traficului de copii în cadrul organizaţiei olandeze Defence for Children.

Maud de Boer-Buquicchio a constatat în timpul vizitei sale din 2015 în Armenia că în numeroase cazuri părinţii îşi lăsau copiii în orfelinate pentru că nu aveau bani să-i crească, iar străinii care doreau să adopte copii apelau la intermediari neverificaţi, în lipsa unei agenţii internaţionale de specialitate.

Mushegh Hovsepyan, asistent al ministrului armean pentru afaceri sociale, a asigurat într-un comunicat că guvernul are în vedere reforme în scopul diminuării internărilor în orfelinate şi al extinderii sistemului de asistenţă maternală.

Comisia de anchetă a menţionat că cinci persoane, între care directorii unei maternităţi private şi al unui orfelinat de stat, au fost arestate în cadrul acestui scandal şi că în minim două cazuri s-au plătit sume de până la 20.000 de dolari pentru adopţii.

Avocaţii directorului Maternităţii republicane din Erevan, Razmik Abrahamian, şi ai directoarei Casei copiilor din Erevan, Liana Karapetian, au calificat acuzaţiile drept neîntemeiate, în timp ce ambasadorul Italiei în Armenia, Vincenzo Del Monaco, a subliniat că ţara sa este gata să coopereze cu autorităţile de anchetă.

Susanna Sargsian, avocata unei membre a grupului "Mame armene" înfiinţat pe Facebook şi care face presiuni pentru stabilirea adevărului în scandalul adopţiilor, afirmă că a fost contactată de rudele a peste 600 de copii ai căror părinţi au fost informaţi că bebeluşii lor s-au născut morţi sau aveau boli grave, relatează agenţia Reuters, citată de Agerpres.