Au mințit poporul... cu ROBOR-UL! Rămân românii cu buza umflată și băncile cu seifurile pline, chiar dacă au fost prinse la furat?! Video
Au mințit poporul... cu ROBOR-UL! Rămân românii cu buza umflată și băncile cu seifurile pline, chiar dacă au fost prinse la furat?! Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestScandalul ROBOR nu mai este doar o poveste despre bănci și dobânzi. Ar putea deveni una dintre cele mai mari bătălii pentru despăgubiri din România ultimilor ani, după ce Consiliul Concurenței a anunțat amenzi record de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci. Oare se va întâmpla ca de obicei în România… dacă cetățeanul greșește… cetățeanul plătește… dacă banca greșește… tot cetățeanul plătește?! Cu toate că în principiu oamenii pot merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, acest proces se anunță deosebit de anevoios, având în vedere că la noi în țară nu au existat până acum despăgubiri pe Legea Concurenței. Dezavantajul este că nu se pot intenta procese colective pentru că fiecare client are contract diferit.
Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei.
Poți obține despăgubiri?
Întrebarea legitimă a celor afectați de aceste șmecherii este dacă își pot recupera banii sau obține despăgubiri. Ei bine, există legislație în acest caz și anume: art. 3 oug 170/2020 – (1) Orice persoană care a suferit un prejudiciu cauzat de o practică anticoncurenţială interzisă potrivit prevederilor Legii nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau ale art. 101 sau 102 din TFUE poate solicita şi obţine repararea integrală a prejudiciului respectiv.
(2) Despăgubirile integrale repun persoanele care au suferit un prejudiciu în situaţia în care s-ar fi aflat dacă legislaţia în materie de concurenţă nu ar fi fost încălcată. Despăgubirea integrală include pierderea efectivă, profitul de care este lipsită persoana prejudiciată, precum şi plata dobânzii aferente.
(3) Despăgubirea integrală în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă nu poate conduce la o îmbogăţire fără justă cauză, indiferent dacă despăgubirea integrală se produce în urma unor despăgubiri punitive, multiple sau de altă natură.
Cum au fost împărțite amenzile
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Banca Transilvania pentru fapta realizată de OTP Bank România. Urmează Banca Comercială Română cu o amendă de 577,36 milioane lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane lei și UniCredit Bank cu o amendă de 431,03 milioane lei. BRD-Groupe Societe Generale a primit o amendă de 412,47 milioane lei, ING Bank Amsterdam Sucursala București o amendă de 405,91 milioane lei, CEC Bank - 332,98 milioane lei, iar Exim Banca Românească - 96,49 milioane lei. De asemenea, Libra Internet Bank a fost amendată cu 45,86 milioane lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.
Cum funcționa matrapazlâcul
Cele 10 bănci, între ora 10:45 și 11:00 a fiecărei zile, schimbau informații confidențiale între ele, anunțându-se cât să raporteze dobânzile interbancare de schimb – au dus în cele din urmă la o explozie a ratelor populației și, evident, la o încasare masivă de bani din banii împrumutaților care deja erau sufocați de rate. Asta înseamnă că toți banii plătiți pentru creditele în moneda națională, ca urmare a fluctuației ROBOR în ipoteza dată, ar trebui să fie restituiți populației.
Băncile au greșit, dar se consideră că nu trebuie să dea banii înapoi
Unul dintre cei care au avut experiență în recuperarea prejudiciilor făcute de bănci, deputatul USR, Alexandru Dimitriu, consideră că băncile nu ar trebui lăsate fără a acorda despăgubiri: „Băncile au greșit, dar se consideră că nu trebuie să dea banii înapoi. Practic, este ca și cum ai prinde un hoț care a furat o mașină, dar îi permiți să o păstreze pentru că are nevoie de ea. Aici vorbim despre bănci care au furat, la propriu, din buzunarul românilor.
Nu mi se pare normal să ajungem în punctul în care să spunem: «Asta este, hoțul ne este indispensabil, așa că trebuie să-l lăsăm să fure». Din punctul meu de vedere, ne aflăm într-o situație extrem de gravă, în care cele mai importante zece bănci din România au încălcat legislația și au afectat dur piața.
Prin acest comportament, au fost prejudiciați consumatorii, mediul de afaceri și, implicit, statul român. Vorbim despre un prejudiciu de peste 6 miliarde de lei generat cetățenilor. Știu foarte bine cum s-au comportat băncile încă din 2010, când utilizau clauze abuzive. La acea vreme, împreună cu societatea de avocatură unde eram partener, am fost pionieri în recuperarea prejudiciilor cauzate de aceste practici.
Prin urmare, cred că ar trebui să ne preocupăm în primul rând de românii păgubiți. Am văzut ieri la televiziune o întreagă tevatură: «Domnule, cum să ataci băncile?». Vă spun un lucru foarte clar: în 2010, când am pornit acele procese, sistemul bancar a reacționat exact la fel. Se spunea că nu ai voie să dai băncile în judecată și eram întrebați cum ne permitem așa ceva, pe motiv că va colapsa întregul sistem“, a transmis Alexandru Dimitriu.
S-a dat lista cu cele 10 bănci care au furat românii în pandemie
Viorel Teacă, un fost polițist, cunoscut ca activist civic, explică de asemenea cum au păcălit băncile prin manipularea ROBOR și este nemulțumit că păgubiții trebuie să se judece pentru a-și recupera prejudiciul: „Atenție, dragilor, s-a dat lista acelor 10 bănci care furau românii în pandemie. Fiți atenți, haideți să ascultați știrea! Trebuie să rămâneți cu mine până la final, că am să vă spun ceva important. În anul 2022, în plină pandemie, băncile au manipulat ROBOR-ul. Este o decizie pe care a publicat-o astăzi Consiliul Concurenței. Ce înseamnă ROBOR? Este indicele acela de dobândă interbancară la care cică se împrumută băncile între ele și care face parte din toate contractele de credite în lei cu dobândă variabilă. S-a constatat de către Consiliul Concurenței că s-a adăugat undeva în jur de două puncte procentuale peste acest ROBOR.
Trebuie să știți că două puncte procentuale peste ROBOR înseamnă o majorare cu aproape 25%. Dacă tu ai avut 2.000 de lei credit la bancă, ți s-au luat, timp de un an de zile, câte 500 de lei pe lună, adică circa 25%. Acum, au fost prinse băncile astea și au fost amendate. Atenție, record în România: peste 700 de milioane de euro a fost amenda pentru cele 10 bănci. Aici avem CEC-ul, avem BCR-ul, avem ING-ul, avem Transilvania, toate băncile astea de încredere unde noi ne-am dus și am zis: «Bă, ăștia sunt ai noștri, sunt cuminți, sunt oameni ca lumea, serioși, da?».
Acum vreau să vă întreb așa: eu, polițist, prind hoțul. Hoțul care a furat o mașină, ți-a furat mașina, ce fac? Îi las mașina în continuare și zic: «Ți-am prins hoțul, gata, ăsta e hoțul, te duci și îl dai în judecată, te judeci ani de zile să vedem, poate îți dă mașina înapoi?» Nu! Eu îi iau bunul furat și ți-l dau, da?
La bănci, atenție, care au furat în pandemie... Când se comite o infracțiune, atenție, sau un furt, să zic așa, într-o perioadă cum ar fi pandemia sau o perioadă din asta, eu știu când... Atenție, un furt făcut pe timpul unui cutremur, al unei furtuni puternice, al pandemiei, să zic așa, da? Infracțiunea, ca ani de detenție, se dublează, da?
Ei bine, acum la bănci, după ce statul ne-a arătat: «Uite, ei sunt cei care v-au furat banii», dar nu ne dau banii înapoi? Nu ne dau banii înapoi. Trebuie noi să ne ducem să ne judecăm cu ei. Ei au recunoscut: «Da, mă, v-am furat banii, care-i problema? Ne-am bătut joc de voi. Trebuie să ne dați în judecată să vă dăm banii. Nu vedeți niciun ban de la noi decât cu o decizie judecătoreasc㻓.
În concluzie, cei păgubiți se pot adresa instanțelor civile pentru a-și recupera banii. Întrebarea se pune… cât de costisitor este un astfel de proces?! Ce șanse are să câștige un om de rând în fața armatelor de avocați ale băncilor? Cât de mult poate dura un astfel de proces? Cine garantează că băncile vor plăti chiar și în eventualitatea pierderii procesului? Rămâne de văzut dacă băncile vor plăti măcar de această dată… sau se va pune cruce și acestor manevre.
Video 1:
Video 2:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
15.9° Constanța 








.jpeg_t.jpeg)










