Av. Toni Neacșu: Cine răspunde pentru dezmățul financiar din cele 5 luni de interimat ale Guvernului Bolojan?

Declarațiile politice și pompieristice ale lui Sorin Grindeanu despre aprins lumina, după plecarea lui Ilie Bolojan, nu au niciun fel de acoperire legală. Avocatul Toni Neacșu a declarat că instituția specializată în verificarea modului de gestionare a resurselor publice este Curtea de Conturi. Aceasta poate face verificări la solicitarea Camerei Deputaților și a Senatului, așa cum a făcut și după Guvernul Cioloș și după pandemie.  

Toni Neacșu

Imediat după ce Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlamentul României, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a ieșit public și i-a cerut ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, un fel de audit pentru cele 5 luni de interimat ale Guvernului Ilie Bolojan. Evident că acele declarații au fost date doar de ochii lumii pentru că din punct de vedere tehnic și legal o singură instituție poate face acest lucru: Curtea de Conturi.

Avocatul Toni Neacșu a explicat pe înțelesul tuturor de ce doar Curtea de Conturi are dreptul să facă acest lucru și a venit cu două exemple din anii trecuți.

„Instituția specializată  în verificarea modului de gestionare a resurselor publice este Curtea de Conturi. Aceasta este obligată,  la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, să facă orice control, general sau punctual, care privește situația finanțelor publice și gestiunea acestora de către Guvernul și miniștrii demiși în perioada de după 5 mai 2026. Obiectul, condițiile și termenele controlului le stabilește chiar camera Parlamentului care cere asta, Curtea de Conturi fiind obligată să se conformeze (art. 140 alin. 3 din Constituție).

Sorin Grindeanu

În calitate de Președinte al Camerei Deputaților poate propune adoptarea unei hotărâri prin care să ceară Curții de Conturi verificarea actelor și cheltuielilor Guvernului demis, de la 5 mai până la predarea mandatelor. Curtea Constituțională tocmai a confirmat că acest Guvern interimar și-a început mandatul călcând în picioare Constituția și aproape tot ce a urmat a însemnat același lucru. Controlul ar putea include lucrările nefacturate, angajamentele asumate și plățile amânate, ba chiar și tot ce e legat de SAFE, și am cunoaște toți cum stă țara în realitate.  Sunt convins că nu e o problemă ca o astfel de hotărâre să fie votată, nu văd AUR votând împotrivă de exemplu, important e să nu te rezumi la declarații politice și simple intenții“, a spus Toni Neacșu.

El a continuat cu o serie de exemple ale unor situații similare.

„Nu ar fi nici prima, nici a doua oară. În 2017, prin Hotărârea nr. 5, Camera Deputaților a cerut Curții de Conturi să verifice rectificările bugetare făcute de Guvernul Cioloș, un guvern care plecase deja.  În 2020, prin Hotărârea nr. 4, Parlamentul a cerut un control general pentru perioada stării de urgență. Curtea a găsit abateri de 659 de milioane de lei și prejudicii de peste 38 de milioane. Doar la Unifarm, s-au semnat contracte de peste 1,6 miliarde de lei fără acoperire în buget, iar 79% din plăți au fost avansuri.

Guvernul Cioloș

În 2020, motivul controlului era că Executivul avea puteri sporite. Acum, motivul e invers: Executivul nu mai avea nici o răspundere și și-a încălcat sistematic limitele constituționale. Dacă primul argument a fost suficient atunci, al doilea e cu atât mai solid acum“, a spus Toni Neacșu.

Timp de peste cinci luni, România a fost condusă de un guvern care nu a mai dat, juridic, socoteală nimănui

„Nu numai durata îngrijorează, ci faptul că, în tot acest timp, răspunderea politică ca și orice altă formă de răspundere a dispărut pur și simplu. Guvernul răspunde doar în fața Parlamentului, iar un guvern demis nu mai poate fi demis încă o dată și nici nu mai răspunde în vreun fel. Aceasta a creat premisele ca Guvernul demis să se comporte arbitrar, în afara oricărui control real. Și tocmai în această perioadă s-au luat cele mai grele decizii financiare, cu implicații privind România pe zeci de ani de aici încolo.

Pe 12 mai, la o săptămână după demitere, statul a fost angajat într-un împrumut SAFE de 16,68 miliarde de euro, rambursabil în 45 de ani, adică de guverne și generații care încă nu există.

Radu Miruță

Două săptămâni mai târziu, s-au semnat contracte de înarmare de peste 6,5 miliarde de euro. Legea prin care Parlamentul a aprobat împrumutul a venit abia în august. Tot acest guvern, ilegitim politic și lipsit de vreo formă de răspundere, a închis și PNRR: a hotărât ce proiecte rămân, cât pierdem pe reformele nefăcute și ce investiții neterminate trec în sarcina bugetul național.

Că limitele interimatului au fost depășite nu mai e o bănuială. Au spus-o, pe rând, toate instituțiile chemate să verifice. Consiliul Legislativ a dat 43 de avize negative unor proiecte de hotărâri de guvern, pe motiv că depășeau competența unui guvern demis, și peste o sută de avize cu rezerve pe aceeași temă, legate de interimatul depășit al miniștrilor.

Mai toate aceste proiecte de acte normative au fost adoptate oricum. Instanțele au suspendat apoi 11 hotărâri de guvern, iar Curtea Constituțională a constatat ieri că Guvernul și-a depășit rolul constituțional adoptând ordonanțe după demitere. Nimeni nu și-a pus problema încă ce s-a întâmplat la ministere, câte ordine de ministru au depășit limitele simplei administrări și au creat obligații juridice pe ani de zile de aici încolo. Nu mai vorbim, așadar, de un accident izolat, ci de un tipar. Iar când constatăm un tipar în privința încălcării limitelor competenței întrebarea firească e ce s-a întâmplat cu banii.

La această întrebare nu ar trebui să primim un răspuns politic, cum ne promite Sorin Grindeanu, ci unul tehnic de la Curtea de Conturi, care este exact organul specializat al statului de verificare a gestiunii banului public“, a explicat Toni Neacșu.