Av. Toni Neacșu: După ce am văzut imaginile cu șeful Armatei chemat la DNA am retrăit acele vremuri pe care le credeam demult apuse! Video

Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a declarat în cadrul unui interviu pentru Replica de Constanța că este foarte interesant cum Guvernul demis prin moțiune de cenzură, condus de Ilie Bolojan, a emis Ordonanța de Urgență nr. 38 și a angajat discuții pe proiectul legii salarizării. Neacșu mai spune că, cel mai probabil, Ilie Bolojan și reprezentanții Guvernului au citit alte legi decât cele care sunt în vigoare. În altă ordine de idei, Neacșu a făcut și o serie de referiri la dosarul Șefului Statului Major al Armatei, despre care spune că este extrem de bizar. Neacșu afirmă că imaginile de ieri semănau izbitor de bine cu cele care umpleau televizoarele în perioada Kovesi la DNA.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Cine a scăpat informația audierii lui Gheorghiță Vlad

Avocatul Toni Neacșu consideră că în dosarul care îl privește pe Șeful Statului Major al Armatei există o serie de semne de întrebare, mai ales în ceea ce privește comunicarea publică. El a spune că au fost scăpate intenționat anumite informații în presă.

„Asta mi-a atras și mie atenția, dar haideți ca lumea să înțeleagă: comunicatele acestea de presă ale DNA și, în general, comunicarea parchetelor în timpul urmăririi penale nu se întâmplă așa cum vrea fiecare. Există niște reguli scrise.

Deasupra tuturor acestor lucruri stă o directivă europeană care se referă la apărarea și respectarea prezumției de nevinovăție. A fost introdusă și în legislația noastră, fiind transpusă la diferite niveluri. Una peste alta, există un format foarte clar pe care trebuie să-l aibă un comunicat al parchetului.

Și una dintre reguli este că nu se dau numele și prenumele. Nu se identifică persoana respectivă prin nume și prenume. Este foarte simplu.

Teoretic, cel puțin, urmărirea penală este o activitate nepublică, adică secretă. Noi, publicul, nu ar trebui să aflăm ce se întâmplă în timpul urmăririi penale. Dar mie mi-a atras atenția altceva, chiar înainte de acest comunicat pe care îl discutăm.

Mai exact, faptul că dimineață colegii dumneavoastră din presă știau deja că urmează să intre pe ușile DNA fie domnul general, fie o persoană foarte importantă — pentru că altfel nu s-ar fi aflat la DNA. Eu am tangență cu Direcția Națională Anticorupție și vă rog să mă credeți că nu în fiecare dimineață este un puhoi de jurnaliști acolo.

Deci, informația a fost „scăpată” intenționat către presă. Sigur că după aceea, cumva, DNA-ul, după ce și-a efectuat activitatea de urmărire penală — adică i-a comunicat calitatea de suspect —, a îndeplinit o formalitate: a scris într-un comunicat de presă oficial ceea ce se știa, ca informație, încă de dimineață, chiar înainte să ajungă domnul general acolo.

Lucrurile acestea nu sunt în regulă. Indiferent despre cine este vorba, dar cu atât mai mult cu cât vorbim, cum bine ați observat dumneavoastră, de o funcție de importanță maximă în statul român. Sigur, și în contextul actual, dar asta contează mai puțin.

Vorbim de un militar, vorbim de șeful Armatei și vorbim de un risc extrem de mare de compromitere a instituției. Cred că de aici trebuie plecat. În rest, sigur că da, oricine a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală trebuie să răspundă. Mai mult, ne dorim cu toții ca DNA-ul și parchetele să fie atât de independente și de puternice încât să poată face anchete cu privire la oricine.

Aici este indiscutabil. Noi discutăm strict despre modul în care s-au desfășurat aceste lucruri, mod care parcă devaluează, totuși, un alt scenariu“, a declarat Toni Neacșu.

Video 1:

Am crezut că retrăiesc momentele cătușelor televizate

Toni Neacșu a mai spus că în momentul când a văzut imaginile cu Gheorghiță Vlad la DNA a avut un sentiment de deja vu și a retrăit momentele din urmă cu 15-20 de ani când la televizor se făcea spectacolul cătușelor.

„Cam ăsta a fost și sentimentul meu, pentru că efectiv am retrăit acele vremuri pe care speram că le-am depășit, totuși, în România; și aș vrea sincer să nu reluăm ceea ce, mă rog, cu greu am depășit. Indicatorul cel mai bun că lucrurile nu au stat bine este prezența domnului Ceaușescu, pe care îl cunoașteți bine.

Sigur, în principiu el este inofensiv, dar are și informații extrem de proaspete, de primă mână, cu privire la locurile în care trebuie să fie la momentul oportun. Acele informații, credeți-mă, n-aveau de unde să vină decât, din păcate, de la parchet. Altfel spus, pe scurt, se „scapă” niște informații din dosare.

Să știți că în perioada următoare mă aștept să văd convorbiri, interceptări din acelea cu care suntem obișnuiți. Mă aștept să vedem, eu știu, discuții între domnul general sau între diferiți generali care vorbesc despre, mă rog, locurile acelea de la Facultatea de Sport sau ce era pe acolo. În fine, chestiunile acestea juridice, hai să spunem, contează mai puțin.

Contează, într-adevăr, mai mult imaginea aceasta de ansamblu care mă sperie și pe mine, și mă bucur că vă sperie și pe dumneavoastră“, a afirmat Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Prejudiciu de imagine iremediabil pentru Armata Română

Toni Neacșu a mai spus că prin audierea și declararea ca suspect a lui Gheorghiță Vlad, Armata română a suferit o lovitură de imagine extrem de puternică pe care nu o mai poate repara nimeni.

„Da, și e o dovadă de prea mare cinism să încerci să acoperi cu așa ceva alte probleme — fie că vorbim de legea salarizării, fie că vorbim de scandalul politic, fie că vorbim de chestiunea aceea cu drona. Adică, totuși, acoperi totul cu scandaluri care, în sine, să spunem, nu sunt mult mai grave.

Pentru că este, într-adevăr, extrem de grav ca șeful Statului Major să fie vulnerabil sub acest aspect. Dar este extrem de grav dacă lucrurile stau așa. Oricum, la nivelul imaginii, cel puțin, la nivelul încrederii în instituția respectivă, asta este.

Armata Română are de suferit în momentul de față și nu mai poți repara nimic. Ce a fost făcut, la revedere! Probabil că dumnealui va trebui, va fi forțat să-și dea demisia din funcția respectivă, indiferent ce se află în acel dosar.

Să știți că ceea ce se află efectiv în dosar o să aflăm, probabil, peste câțiva ani, pentru că știm cum funcționează justiția din România. Deci nu, eu nu cred că a fost folosit... că a fost creat artificial scandalul ăsta, să spunem. Eu pur și simplu cred că, într-adevăr, în spate sunt alte interese.

Nu știu ce jocuri de interese, nu știu ce socoteli, dar la acel nivel: la nivelul CSAT, la nivelul conducerii Armatei, a Ministerului Apărării și așa mai departe. Pentru că, încă o dată, poate lumea nu înțelege sau poate e greu să înțelegem.

Dosare pe numele unor înalți funcționari publici în statul român, de militari, dosare la diferite parchete există mereu. Parchetul este cel care decide când să facă public faptul că există astfel de acuzații penale. Faptul că ai o acuzație penală, faptul că parchetul se ocupă să strângă probe nu înseamnă, în principiu, nimic.

Video 2:

Până în momentul în care nu avem o acuzație clară, concretizată cel puțin în punerea în mișcare a acțiunii penale — adică o etapă ulterioară celei care s-a desfășurat acum față de domnul general —, în general nu se scot la lumină lucrurile astea. Adică noi nu știm, de exemplu, dacă împotriva premierului Bolojan s-au depus ieri trei plângeri penale în care procurorii, evident, trebuie să facă ceva. Trebuie să strângă niște probe, chiar dacă vor închide acele dosare.

Deci este o decizie clară, luată la nivelul conducerii parchetului — sau de către oricine a luat-o —, de a ieși public cu această problemă a șefului Armatei. Și aici cred că trebuie să ne punem întrebarea: de ce? Nu știu.

Fie ca să arătăm cine suntem noi, procurorii, mă rog, la conducerea parchetelor respective, și că ne facem treaba, și că „uite ce bine că ne-ați numit”, fie din alte motive. Sper să nu fie ceea ce vorbeam noi mai devreme, și anume să nu fie debutul unei noi perioade din aceasta... de execuții... de cătușiade și alte acțiuni de acest gen, sau cruciade din acestea incorecte“, a precizat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Guvernul demis prin moțiune de cenzură, ghidat după legi doar de ei știute

Referitor Legea Salarizării care a creat o adevărată revoltă la nivel național dar și la Ordonanța nr. 38, Toni Neacșu a a precizat că Ilie Bolojan și membrii Guvernului au citit probabil alte legi decât cele în vigoare.

„Deocamdată hai să vedem că se întâmplă ceva în dosarele acelea vechi cu vaccinurile. Înțeleg că zilele acestea ar urma ca și pe acolo să se întâmple ceva.

Tocmai, probabil că v-am spus, Direcția Națională Anticorupție s-a hotărât să arate că lucrează. Bun, acum, pe toată chestiunea aceasta cu înarmarea și ordonanța, cu atacarea la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului și așa mai departe, trebuie să înțelegem că, de fapt, aici este efectiv un conflict politic care întotdeauna se poartă prin intermediul unor mesaje — mesaje publice care, de cele mai multe ori, sunt false. Dar asta este, asta înseamnă politică.

Ordonanța aceasta care a fost atacată la Curtea Constituțională, Ordonanța 38, cum spuneți dumneavoastră, nu este ordonanța privind achizițiile. De aici pleacă totul. Nu are nicio legătură cu aceea.

Dovada este că, atacată așa cum este ea pe la Curtea Constituțională sau modificată în Parlament — pentru că au scos de acolo 12 articole —, contractele totuși s-au semnat. Contractele s-au semnat în baza adevăratei Ordonanțe de Urgență, adică aceea care a aprobat în România programul acesta european de împrumut în vederea înarmării; este o ordonanță de anul trecut. S-au semnat și în baza unor aprobări date în Parlamentul României; începând de prin februarie-martie au tot început să dea anumite aprobări pe diferite contracte de înarmare, respectiv pe ceea ce urmează să se achiziționeze. Acesta este temeiul juridic în baza căruia acum se încheie și se semnează aceste contracte.

Nu are absolut nicio legătură cu ordonanța care este la Curtea Constituțională. Să sperăm că Curtea Constituțională se va grăbi totuși să verifice dacă este sau nu constituțională, pentru că acolo se pune o problemă fundamentală, zic eu, pentru funcționarea democratică a acestui stat: care este limita de putere, cum spuneți dumneavoastră, a unui guvern demis. Ce poate să facă și ce nu poate să facă un guvern demis. Noi, cei care citim Constituția și eventual ne mai uităm și în Codul Administrativ, știm, de exemplu, că nu poate să dea ordonanțe de urgență.

Se pare că guvernul nostru, Bolojan, nu a citit aceleași texte și a emis o astfel de ordonanță de urgență după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Lucrul ăsta trebuie blocat la Curtea Constituțională. La fel cum acum, același guvern se preface că nu știe că nu se mai poate ocupa de legi în niciun fel în țara aceasta.

Video 3:

Nu mai poate să inițieze proiecte de lege de niciun fel. Adică nu mai poate să facă negocieri, nu mai poate să scrie legi, nu mai poate să-și folosească personalul administrativ din diferite ministere ca să facă redactări de texte; nu mai poate să facă nimic din ce se referă la un proiect de lege. Câtă vreme, dimpotrivă, vedeți foarte bine în momentul de față această lege a salarizării, pe care mâine-poimâine o vor trimite în Parlamentul României.

Sigur, sub forma unei ipocrizii, și anume că o preiau 5-6 parlamentari. Dar, până la urmă, legea unde este scrisă, unde este negociată? Păi, la Guvernul României! Vedem cum se înșiră toate aceste sindicate, toate aceste federații, se duc la Ministerul Muncii și încearcă acolo să-i convingă pe cei de la Ministerul Muncii, pe domnul Pîslaru, să-l convingă să le mai crească indicii aceia de salarizare.

Dar, vedeți, trăim într-o ipocrizie de genul acesta. Adică noi ne facem că nu știm... Iar sindicatelor, în situația noastră, le-am spus de la început: „Domnule, Guvernul, pe această lege, trebuie boicotat!”. Nu trebuie discutat cu un Guvern care nu are voie să se mai ocupe de legi.

Trebuie boicotat. Ce discuții, ce dezbateri publice să mai organizeze un Guvern care nu poate să se ocupe de o lege? Niciuna! Acele dezbateri se vor face în Parlament, eventual, dacă este cazul, pentru că aceia au, într-adevăr, inițiativă legislativă. Dar, din păcate, vedeți și dumneavoastră... asta este. Asta e țara“, a precizat Toni Neacșu.

Sindicatele ar fi trebuit să refuze discuțiile pe Legea Salarizării

Avocatul Toni Neacșu mai spune că atitudinea diferitelor categorii profesionale și a sindicatelor față de Legea Salarizării a fost greșită. Acesta a spus că Guvernul demis nu avea nicio prerogativă în a lansa o astfel de dezbatere.

„Eu cred că atitudinea diferitelor categorii profesionale, respectiv a sindicatelor și confederațiilor care au participat la aceste dezbateri, a fost greșită de la început. Pentru că una este să te duci și să spui: „Eu vreau mai mult, adică indicele prevăzut pentru mine este mult prea mic, te rog frumos să mi-l mărești”, iar pentru asta să apelezi la instrumentele de presiune sindicală — care sunt cele ce se întâmplă acum: greve de avertisment, grevă în stradă, oprirea activității și așa mai departe.

Dar tu, practic, faci lucrul ăsta doar pentru a-ți majora niște indici de salarizare, chiar dacă asta înseamnă să se ia de la unii și să se dea la alții. Când, de fapt, cred eu că aici marea problemă este pur și simplu faptul că această lege există și că cineva a gândit-o de la coadă la cap, așa cum se prezintă ea acum, în modalitatea actuală.

Asta este principala problemă. Și cred că, dacă toate aceste categorii profesionale arătau o anumită solidaritate și luptau în primul rând ca să fie retras integral acest proiect de lege și să fie rescris unul așa cum trebuie, începând de la zero, în cadrul Parlamentului României — acolo unde se inițiază legi, nu în cadrul unui minister demis —, lucrurile ar fi fost mai bune.

Video 4:

Nu știu ce se va întâmpla. Cred că presiunea pe care o pot exercita sindicatele în momentul de față nu își are locul asupra unui guvern demis. Pentru că aceștia nu mai au nicio responsabilitate. Un ministru demis, un guvern demis, nu răspunde cu absolut nimic, poate să facă ce vrea. Această presiune ar trebui exercitată asupra politicienilor activi, politicieni care au ceva de pierdut, iar aceștia sunt parlamentarii.

Adevărata presiune se va face în momentul în care legea va ajunge deja în Parlament — deși și aici înțeleg că partidele au bătut palma și au stabilit deja ce vor face cu ea. Vor mai mări pe aici și pe acolo câțiva indici de salarizare, coeficienți de salarizare, vor lua de la unii, vor da la alții, vor mai cărpi proiectul până când probabil vor mai mulțumi pe câțiva dintre ei, dar în cele din urmă vor da drumul la lege așa cum este, pentru că acesta este acordul politic. Cred că trebuia, v-am spus, boicotată de la început orice discuție cu Ministerul Muncii pe această lege.

Într-adevăr, ăsta a fost primul mesaj pe care l-au dat unii. Unii chiar l-au dat! Au zis: „Domnule, în primul rând, dumneavoastră nu aveți de ce să mai veniți cu această lege. Ne scuzați, nu ne interesează ce aduceți dumneavoastră, așteptăm să vină de la Parlament“, a explicat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

România a avut un Guvern autoritar care a ocolit Parlamentul

Toni Neacșu a mai spus că începând cu 2025 a fost o translatare evidentă a puterii în stat dinspre Parlament către Guvern care a fost extrem de autoritar.

„A fost o translatare evidentă a puterii în stat dinspre Parlament — acolo unde ar trebui să se regăsească în mod normal — către Guvern. Și, într-adevăr, am avut un Guvern extrem de autoritar din acest punct de vedere, care a legiferat așa cum spuneți dumneavoastră. Acum, din fericire, nu mai avem un Guvern care să poată legifera.

De aici trebuie plecat. Și atunci, desigur că centrul de greutate este pe Parlamentul României, în măsura în care și cei de acolo își asumă, într-adevăr, la modul serios, această funcție de legiferare pe care o au, care nu poate avea loc la întâmplare. În Parlamentul României se presupune că avem politicieni cărora le e frică de electoratul care i-a trimis acolo, respectiv de electoratul care speră ei să-i voteze în viitor.

Și atunci, ei ar trebui să aibă mai multă responsabilitate decât un ministru, ca domnul Pîslaru, de exemplu, care nu are absolut nimic de pierdut în calitatea dumnealui de [ministru] demis. Din acest punct de vedere, ar trebui să meargă mai repede și mai bine lucrurile în Parlament, dar nu dacă se pleacă de la această formă a legii. Pentru că aceasta este esențialmente greșit scrisă, credeți-mă.

Până la urmă, lucrurile sunt cât se poate de simple pentru cineva care vede imaginea de ansamblu. La fondul de salarii pe care l-am avut pentru anul acesta — deci la fondul de salarii de acum —, se mai adaugă 8 miliarde de lei pentru legea asta. Ei bine, cum se împart banii aceștia? Adică fondul actual de salarii, cât se plătește acum într-un an de zile pe salariile românilor, plus încă 8 miliarde.

Păi, e foarte simplu. De la unii se ia foarte mult, adică se egalizează cei care sunt mai jos, să spunem așa. Cresc doar, evident — ați văzut și dumneavoastră —, demnitarii, dar ideea este să iei de la cât mai mulți.

Video 5:

Totul vine cu acea compensare care ascunde o mare minciună. Pentru că una este să ai salariul tău drept, dreptul tău salarial să-ți fie trecut ca atare și să-l încasezi, și alta este să-ți dea statul o sumă cu nu știu ce regim juridic — iar noi nu o să știm multă vreme de aici încolo ce regim juridic are. Da, este un fel de ajutor social pe care ți-l dă statul ca să nu-ți coboare salariul sub un anumit nivel stabilit artificial pentru decembrie 2026.

Astea sunt probleme fundamentale care afectează acest act normativ și, dacă el va continua [în această formă], va fi foarte rău. Evident, va produce efecte dezastruoase, din punctul meu de vedere, pentru că filosofia lui este greșită. Iar în ceea ce spuneați dumneavoastră, să știți că singurii care au atacat de la început, puternic, doar legitimitatea acestui guvern de a promova astfel de dezbateri, respectiv un astfel de proiect de lege, sunt cei din magistratură — respectiv Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sigur, ei au făcut și câteva observații pe fondul legii, să spunem așa, dar mult mai puține decât fac sindicatele. Sindicatele, credeți-mă, negociază coeficienții de salarizare pe diferitele categorii profesionale pe care le reprezintă. Asta încearcă să facă în momentul de față, pentru că, mă rog, asta trebuie să facă sindicatele.

Ei, cei din Justiție, au spus: „Nu, problema fundamentală este una de constituționalitate”. Ideea este că legea va ajunge... mă rog, probabil că va intra într-o formă sau alta în vigoare la un moment dat, iar la Curtea Constituțională, pe lângă faptul că va intra, va ajunge foarte târziu. În plus, mai există și o mare necunoscută: cum va reacționa această Curte Constituțională față de un act al Guvernului Bolojan, față de care până acum s-a dovedit a fi foarte, foarte amabilă — ca să nu spun altceva despre Curtea Constituțională față de domnul Bolojan, în ansamblu“, a încheiat Toni Neacșu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.