Av. Toni Neacșu: Ilie Bolojan a inițiat o lege atât de proastă încât nu va trece niciodată de Curtea Constituțională. Video

Ultimele declarații ale președintelui României referitoare la introducerea SRI în dosarele de corupție ne aduc aminte de o vreme pe care toți am dorit-o să nu se mai întoarcă: epoca Băsescu și câmpul tactic. Avocatul Toni Neacșu a declarat în exclusivitate pentru Replica de Constanța că, deși sunt voalate, declarațiile președintelui României ne duc cu gândul la acea perioadă de tristă amintire. El a mai spus că speră ca acele vremuri să nu se mai întoarcă, mai ales că acum în fruntea instanțelor sunt persoane care au luptat ca justiția să fie cu adevărat independentă. În ceea ce privește amânarea pentru 24 octombrie din partea CCR asupra legii privind vârsta de pensionare și pensiile magistraților, Toni Neacșu a declarat că Ilie Bolojan a făcut această lege special să nu treacă de CCR ca să abată atenția cetățenilor de la celelalte legi asumate în fața Parlamentului. Avocatul Toni Neacșu a vorbit și despre faptul că Parlamentul României este foarte slab în prezent și că analizele au fost înlocuite de majoritatea parlamentară cu ridicări de mâini.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Scenariul din filmul „Ziua Cârtiței“, aplicat de Nicușor Dan în România

Dorința de a controla Justiția este foarte mare pentru cei care se află acum la putere. Avocatul Toni Neacșu a declarat într-un interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că ultimele declarații ale președintelui Nicușor Dan, declarații de fapt reluate din campania electorală, ne arată o dorință de a controla Justiția.

„Primul sentiment e acela că trăiesc în acel film, „Ziua Cârtiței”, știți dumneavoastră, în care tot se repetă ziua. Adică mi-e teamă că o să ajungem să retrăim și noi greșelile pe care le-am mai trăit și care speram eu că ne-au speriat suficient de mult să ne împiedice să mai ajungem acolo. Bun, acum, dincolo de asta, realitatea e că nu știm exact în momentul de față ce dorește președintele Nicușor Dan. Dumnealui vorbește puțin complicat, ca să spunem așa, nu spune chiar direct lucrurilor pe nume, așa încât mai degrabă trebuie să intuim noi cam ce ar vrea, cam ce ar urmări.

Ce știu eu cu certitudine în momentul de față sunt următoarele lucruri: și-a manifestat interesul pentru justiție în mod direct. A spus-o cât se poate de explicit. Justiția este un pilon important, mă rog, dacă vrem să avem control pe modul în care societatea românească funcționează. Cam așa ceva a spus dumnealui. Mai mult, a indicat exact și care sunt «cheile», cum spunea domnul Băsescu, respectiv instrumentele prin care poți avea control asupra justiției.

Și aici, ele sunt aceleași ca și pe vremea, mă rog, a nepomenitului domn președinte Băsescu, și anume funcțiile de conducere la nivelul parchetelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, sigur că da, funcțiile la nivelul serviciilor de informații. Toate aceste funcții, să știți că în perioada următoare, mă rog, fie sunt vacante în momentul de față și urmează să se facă numiri, fie — cum e cazul parchetelor — urmează să expire undeva la sfârșitul lunii martie 2026. ”, a declarat avocatul Toni Neacșu.

Toni Neacșu

Cum încearcă Nicușor Dan să influențeze Justiția?

„Și eu cred că toate aceste pregătiri ale domnului președinte Nicușor Dan în ceea ce privește strategia aceasta de lucru cu justiția vizează exact noile numiri pe care le va face la vârful parchetelor, procedură care se va declanșa relativ devreme. Adică cel mai târziu, probabil la sfârșitul anului, sau hai să spunem începutul anului următor, pentru că se declanșează din vreme. Procurorii-șefi la DNA, la DIICOT, respectiv Procurorul General al României, în proporție covârșitoare, se numesc ca urmare a dorinței președintelui Nicușor Dan. Sigur, legea nu spune chiar așa.Legea spune că ar trebui selectați după o procedură obiectivă de către Ministrul Justiției, care urma să primească un aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii, după care Președintele României să facă un fel de numire din aceasta, nu neapărat formală, dar să fie de acord cu acea propunere. Dacă nu e de acord, se reia această procedură, oarecum obiectivă la care am făcut referire, iar a doua propunere n-ar mai putea s-o respingă. Deci, teoretic, rolul Președintelui României, care e o persoană politică, în numirea la vârful parchetelor, n-ar trebui să fie atât de pronunțat cât pare că este, dar vedem că însuși Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus-o deschis: «Când voi propune pe cineva, mă voi consulta cu Președintele României.»

Altfel, îl voi întreba dinainte: «Domnule, pe cine vrei să punem acolo?». Deci, asta vizează, pe de o parte, instrumentele cu care poți avea control pe sistemul Justiției sau, cel puțin, așa cred cei care își doresc chestia asta. Pe partea cealaltă, este această reintroducere a serviciilor de informații în cadrul anchetelor. Nu știm exact cum va arăta, pentru că totuși Nicușor Dan nu a spus decât că intenționează ca în Strategia Națională de Securitate a României să introducă corupția ca fiind o astfel de problemă. Depinde cum o va face. Eu vreau să vă spun doar că, istoric, Traian Băsescu a creat premizele „câmpului tactic” exact prin aceeași metodă.

Și anume, peste noapte, secret, în cadrul CSAT, a introdus corupția ca problemă de securitate națională. Lucrurile astea sunt știute. Ce a urmat? E foarte simplu. Serviciul Român de Informații a făcut protocoale cu toate instituțiile judiciare și au început să lucreze după acele protocoale. De ce? Pentru că această strategie, respectiv decizia CSAT, e obligatorie să fie activă. Nu știu dacă se va ajunge chiar până aici. Totuși, avem nenumărate hotărâri ale Curții Constituționale care ar trebui să producă efecte în continuare și care au eliminat, au extras pur și simplu cu forța, pentru că a fost foarte greu. Au durat ani de zile până au reușit să extragă ultimele rămășițe ale SRI-ului (Serviciul de Informații) din dosarele noastre. Și aș mai spune ceva, unde văd eu zona mea de optimism, să zic așa, că lucrurile nu se vor întâmpla la fel cum s-au întâmplat atunci”, a spus Toni Neacșu.

Ultima redută din Justiție, conducătorii instanțelor

„Cred că s-au mai schimbat lucrurile prin instanțe și prin parchete, dar cred că s-au mai schimbat în sensul că nu mai sunt aceleași generații de judecători și procurori care au pus umărul la această justiție făcută, mă rog, pe baza protocoalelor, „plicului galben” și așa mai departe. Până la urmă, au făcut-o niște oameni. Să nu credem că a venit cineva din afară și a scris hotărârile judecătorești. Nu. Le-au scris niște judecători care erau în funcție. La fel, niște procurori. Sunt cei de pe la Ploiești, domnul Negulescu și așa mai departe. Știm, le avem proaspete în minte. Ei bine, între timp, cred că lucrurile s-au mai schimbat puțin.

Cred că judecătorii au reușit totuși să redescopere că fără influența aceasta politică, fără a depinde de politicieni, fără a depinde de forțele obscure ale statului, așa cum ar fi serviciile de informații, e mai bine. Și nu cred că vor renunța ușor la această mică independență pe care ei și-au recâștigat-o. Și aici, speranța mea ține, repet, de înlocuirea acelor generații, inclusiv la nivelul conducerilor.

În momentul de față avem alt tip de CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), format din alți oameni care s-au manifestat deja ca fiind împotriva acestui „câmp tactic”. Avem chiar o Înaltă Curte de Casație și Justiție condusă, pe de o parte, de o persoană — e vorba de doamna Savonea — care s-a pus la un moment dat chiar în fruntea acestei mișcări de eliberare de presiunile la care făceam referire mai devreme, fie politice, fie ale Serviciului Român de Informații. A făcut asta și atunci când era președinte la Consiliul Superior al Magistraturii, dar și mai devreme, când era președinta doar a unei curți de apel. Pe lângă ea, sunt și alți judecători care au ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție și care cred eu că pot da un semnal în momentul de față de rezistență la orice fel de încercare de pătrundere din nou a ceea ce ar trebui să fie impermeabil, și anume independența justiției.

Altfel spus, știți cum e cu justiția asta? Dom'le, justiția poate să greșească, dar e firesc să greșească. Problema e să nu greșească cu intenție și mai ales ca acea intenție cu care greșește să nu fie una impusă din afară de nu știu ce politician, că vrea să se răzbune pe un alt politician sau că vrea să ia banii unui om de afaceri și așa mai departe. Despre asta e vorba, pentru că în rest rămânem cu justiția noastră, care sigur nu e cea mai bună din toate justițiile posibile. Asta este. Are disfuncții, are și judecători mai bine pregătiți, mai prost pregătiți, dar, până la urmă, cu aceea cred că ne putem descurca. Mai greu ne putem descurca cu un sistem judiciar din acesta folosit ca o ghioagă în jocurile politice”, a afirmat avocatul Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Un atac deșănțat al întregii clase politice la adresa Justiției

„Noi asistăm în momentul de față la un atac deșănțat al tot ce înseamnă clasă politică, dar în special a celei care se află la putere, împotriva magistraților ca atare. Dar, până la urmă, au ajuns dușmanul de serviciu, sunt cei arătați cu degetul, sunt cei puși efectiv în discuția noastră a tuturor, sunt transformați într-un obiect din acesta general de ură din partea noastră a tuturor. E foarte ușor în momente dificile economic, cum sunt cele pe care le traversăm noi acum.

Pentru că, dacă eu simt că în buzunarul meu sunt mai puțini bani și sufăr, sigur că îmi doresc să nu îmi râdă nimeni în nas și să văd că până la urmă suportă toată lumea. Din punctul ăsta de vedere al discuției care ține de echitate, lucrurile sunt ușor de înțeles. Dar în cealaltă parte, cred că lucrurile sunt puțin mai complicate”, a mai spus Neacșu. 

Video 1:

Legea pensiilor speciale, fenta legislativă a lui Ilie Bolojan pentru a masca celelalte măsuri luate

„Și atunci când vorbim de autorități fundamentale ale statului, care pur și simplu stau la baza funcționării acestui stat și fără de care statul ca atare nu are cum să funcționeze, iar societatea nu poate rămâne în echilibru, cred că politicienii trebuie să umble cu mănuși, ceea ce nu au făcut în situația de față. Punctual pe chestiunea aceasta cu pensiile, lucrurile sunt foarte simple din punctul meu de vedere. O să încerc să rezum ca să nu intru în detalii tehnice prea multe, și anume:

Guvernul Bolojan și Ilie Bolojan personal s-a ocupat să scrie o lege atât de proastă încât să se asigure că ea nu va avea cum să treacă vreodată de Curtea Constituțională. Și nu va trece de Curtea Constituțională pentru că, repet, nu are cum să treacă, fiind scrisă deja cu intenția de a nu trece de Curtea Constituțională. Lucrurile astea sunt știute.

De ce a vrut să facă lucrul ăsta? Pe de o parte, e foarte simplu: pentru a devia, dacă vreți, toată nemulțumirea oamenilor legată de nenumăratele pachete de austeritate pe care le-a dat guvernul, de a le devia către un obiect de ură și de dezbatere puțin mai facil, și anume judecătorii și procurorii, magistrații. E foarte simplu. Dar am deviat atenția. Între timp, noi știm că au intrat nu știu câte pachete, am văzut că au început să producă deja efecte și nu sunt dintre cele mai fericite, dar una peste alta uităm să fim foarte atenți la ce face guvernul, pentru că suntem preocupați de ce se întâmplă cu magistrații, dacă le taie ăștia pensiile sau nu le taie. Deci, asta este pe de o parte”, a afirmat Neacșu.

Respectarea Jaloanelor din PNRR, o problemă falsă invocată de Ilie Bolojan

„Pe de altă parte, avem într-adevăr niște obligații pe PNRR. Iar aici, lucrurile sunt cât se poate de simple. PNRR-ul e scris pe timpul USR-ului, probabil că lumea își aduce aminte. Iar la unul din jaloane, vreau să vă spun că ministrul care era atunci, guvernul care era atunci, a avut grijă să considere, la Jalonul 215, a avut grijă să considere ca fiind pensii speciale în România — care trebuie reduse într-o formă sau alta — tot ce înseamnă pensie care nu este prevăzută în legea generală de pensii, pentru care există o lege distinctă. Grosul acestor pensii sunt pensiile militare.

Noi le numim militare, dar nu îi vizează numai pe militari. Oamenii trebuie să știe că pensiile militare sunt și ale polițiștilor, și ale pompierilor, și ale celor din serviciile de informații, SRI, SIE și așa mai departe. Obligațiile pe care ni le-am luat prin acest PNRR, noi ca stat vreau să zic, pentru că eu, de exemplu, probabil că aș fi avut o altă părere la momentul respectiv, mai ales cu privire la calificarea acestora ca fiind pensii speciale, pentru că nu-i vorba de asta. Dar asta este. Ne-am luat niște obligații. Obligațiile au fost să reducem anvelopa financiară pe care o suportăm cu aceste pensii.

Sunt 210.000 de pensii aflate în plată și noi ne-am obligat pentru anul ăsta să reducem această anvelopă, adică să plătim mai puțin pe ansamblu. Lucrurile au fost bine, pentru că au intrat câteva legi în vigoare în 2023, s-au făcut niște reforme pe la pensiile astea speciale, iar una — cea mai importantă, de altfel, în îndeplinirea obligației acesteia pe care o aveam noi — a fost o impozitare specială a tot ce înseamnă pensie specială, adică necontributivă, care depășea 3.000 de lei. Se ajungea la o impozitare de la 10% până la 20% pe niște cote. Deci, tot ce nu era contributiv era impozitat suplimentar. Asta s-a întâmplat în 2023. Așa a și intrat în vigoare.

Adică au început să rețină niște sume de bani din pensiile mai mari. Evident că cea mai mare parte a acestor pensii erau ale judecătorilor și procurorilor, în sensul că toate pensiile judecătorilor și procurorilor erau afectate, deci au fost puțin reduse, dar în același timp pensiile judecătorilor și procurorilor reprezentau procentual partea cea mai mică din numărul total al pensiilor speciale, pentru că ei sunt în total 5.600 de pensionari speciali, pe când, repet, ceilalți pensionari, așa-ziși speciali de către Comisia Europeană, sunt până la 210.000. Și sigur că au fost afectați și ei. Comisia Europeană a evaluat și a spus: „Da, domnule, în regulă, v-ați ținut de cuvânt, ați redus suma pe care o plătiți anual către pensii speciale, deci lucrurile sunt în regulă, Jalonul 215 e îndeplinit, mergem mai departe, vă dăm bani” și așa mai departe”, a explicat Toni Neacșu.

Robert Nenciu, Toni Neacșu

Legea lui Bolojan nu are nimic de-a face cu actualele pensii speciale

„Problema este că impozitarea aceasta, sau impozitarea părții necontributive din pensiile astea, a ajuns la Curtea Constituțională, care chiar în decembrie 2024, ce să vezi, la câteva zile după altă decizie să știți, după anularea alegerilor, a găsit de cuviință să considere că sunt neconstituționale și să le anuleze. Anulând această impozitare, este evident că în martie, adică imediat la prima evaluare, Comisia Europeană a venit și a zis: „Băi, dar voi ați făcut pași înapoi, ați spus că reduceți cheltuielile cu pensiile speciale, nu le-ați redus”. Și atunci, evident că ne-au suspendat niște bani aferenți îndeplinirii Jalonului 215, adică cei 200 de milioane de care se tot vorbește acum.

Astfel fiind, este evident, cred eu, e simplu ca bună-ziua, cât timp nu iei măsuri similare celor pe care le-ai luat acum 2 ani de zile și care au dus la reducerea acestor cheltuieli cu toate pensiile, este evident că nu o să-ți dea bani cei de la Comisia Europeană. În loc să ia o măsură similară, guvernul și, mă rog, Emil Boc, au venit și au spus: „Nu, noi punem din nou în discuție problema pensiei magistraților, pentru că sunt nesimțit de mari și noi trebuie să le facem mai mici”. Problema e următoarea. Problema e că această lege a lui Bolojan nu se referă la pensiile aflate în plată, adică la cei 5.600 de care vorbesc eu. Nu se atinge de ele. Ei vor rămâne cu acele pensii la fel de mari cum erau și-acum un an, și-acum 2 ani și așa vor fi pentru totdeauna acele pensii.

Dar nu se atinge de ele. În schimb, se atinge de pensiile care undeva, eu știu, peste câțiva ani de zile vor fi aplicate în sistemul judiciar, adică atunci când se vor pensiona noile generații. Ei, lucrul ăsta nu are cum să ducă la reducerea anvelopei acesteia de care spun eu. Mai ales că, pe de o parte, pensiile magistraților vizează doar cam 5% din numărul total al pensiilor speciale, deci nu ai cum, tăind de aici, să tai de la toate celelalte. Nu ai cum. Iar, pe de altă parte, nu se taie nimic. Deci, hai să fim înțeleși, această lege are în fișa financiară — aceea de impact financiar care se întocmește odată cu nota de fundamentare — are impact financiar zero. Pentru că ei nu pot cuantifica în niciun mod, în momentul de față, vreo economie pentru bugetul de stat prin aplicarea acestei legi. Va intra peste 10 ani, că așa scrie în ea.

Vedeți cum e asta? D-aia tot spun eu că ne lăsăm duși de nas la propriu. Deci, da, noi ne dorim ca societate, pentru că e o dorință clară, generală a tuturor, ne dorim ca societate să existe o raționalizare, cel puțin, a ceea ce se întâmplă în domeniul pensionării magistraților. Guvernul vine și ne promite: „Asta vrem să facem”. Dar nu ne lasă ba Curtea Constituțională, ba CSM-ul, ba mai știu eu cine, se opun judecătorii, fac greve. Nu, realitatea e că nu asta vrea să facă Boc. Adică nu ce ne promite vrea să și facă. Și oamenii, din păcate, nu înțeleg chestia asta. Și de-aia, eu, de exemplu, uneori am dificultăți să mi se înțeleagă poziția”, spune avocatul Toni Neacșu.

Video 2:

Cu un președinte procesoman te poți aștepta la orice

„Cam da, sincer să fiu. Dacă ne uităm putem spune că este un atac concertat din mai multe direcții asupra Juatiției Eu cred că am mai avut o discuție la dumneavoastră în care v-am spus că va fi foarte periculos pentru justiție, în general, ca în fruntea statului să fie ceea ce evident că este: un procesoman. Cum a fost domnul Nicușor Dan, sigur, dacă numai în calitatea lui de pe la ONG-uri — ce era pe la ONG-uri — ar fi fost bine. Dar, din păcate, și în calitatea dumneavoastră oficială de primar al Bucureștiului. O persoană care spunea că stătea două, trei zile pe săptămână în instanțe la procesele pe care le avea primăria, adică mai mult decât unii avocați, vreau să vă spun, o astfel de persoană nu se poate raporta la sistemul judiciar în mod, cum să spun eu, prea obiectiv. Nu are cum.

Și și-a format niște păreri foarte clare despre judecători. S-a convins că și despre procurori. Are idei ferme despre cum ar trebui să funcționeze justiția din punctul său de vedere. De ce spun asta? Pentru că orice procesoman are astfel de idei. Și asta o spun cât se poate deschis. Întotdeauna persoane care fac procese peste procese, se consideră, la un moment dat ajung să se considere, mult mai bine pregătite decât tot sistemul judiciar în ansamblu, decât judecători și așa mai departe.

Toni Neacșu

Mi-e teamă că asta e viziunea de bază care pleacă dinspre Palatul Cotroceni. Și se ramifică după aceea, se duce, se distribuie, sigur că da, și către celelalte instituții ale statului. Adică văd și eu o desconsiderare din ce în ce mai pronunțată a autorităților din domeniul justiției. Adică totuși ajungem ca miniștri în funcție să se ia la înjurături pe Facebook cu membrii CSM-ului, coborând mult prea jos lucrurile, înțelegeți? Ori chestia asta, sigur că vine de undeva. Adică ăsta este tonul care a fost dat de sus și sigur, ceilalți îl iau. La fel, domnul Boc o ține într-una. Dumnealui e totuși premierul României, are o funcție oficială, o tot ține într-una să iasă în justiție la o anumită vârstă la pensie. Au venit cei de la CSM, le-au dat niște date statistice, le-au făcut publice, noi le putem vedea, le putem verifica. Dom'le, măcar ține cont de alea. Cum să spun? Sigur că nu era o mare diferență.

Adică, ori că ieșeau la, cât spunea el, 48 de ani, ori că vârsta reală, într-adevăr, este peste 51 de ani și a coborât, practic, în ultimele luni foarte mult pentru că asta este, oamenii se sperie și fug. Nu e o mare diferență, dar e o chestie de rigoare. Dom'le, hai să fim corecți măcar până la capăt, ca să nu mai spun că totuși vârsta de pensionare la magistrat s-a modificat în 2023. Adică, dacă, făcând puțin abstracție acum numai de justiție, marea noastră problemă, într-adevăr, în momentul de față ca societate, este faptul că avem foarte multe persoane tinere și foarte tinere, și aici mă refer la cele între 45 de ani și 55 de ani, ieșite la diferite forme de pensii. Că vorbim de pensie specială, că vorbim de pensie anticipată, că vorbim de alt tip de pensii din acestea. Asta este marea problemă, pentru că, într-adevăr, numărul este imens.

Acolo va trebui lucrat și eu cred că, până la urmă, Bolojan va fi obligat să meargă în direcția aceea. Cred că așa a anunțat-o cumva. Și anume să elimine toate aceste posibilități legale care există în momentul de față, de a ieși la vârste mai fragede la pensie, sigur, legal, adică cu reducerea vârstei de pensionare, pentru că ai fost în nu știu ce condiții speciale sau deosebite. De exemplu, la Ministerul de Interne, practic, cred că 95% dintre polițiști pot ieși la pensie cu 13 ani mai devreme decât vârsta standard de pensionare, care e 58 de ani, 60 de ani până în 2030, 65 de ani până în 2035, dar vor putea ieși și atunci cu până la 13 ani după încadrarea lor în anumite condiții speciale și deosebite. Ei bine, am fost și eu curios să văd care sunt acele condiții speciale și deosebite care permit anumitor posturi din Ministerul de Interne să iasă mai devreme la pensie. Nu le-am găsit.

Știți de ce? Pentru că acele posturi sunt trecute într-o anexă care este clasificată, o anexă dată de Ministrul de Interne care este clasificată. Ei bine, așa se ajunge că, într-adevăr, marea majoritate a polițiștilor, pe care îi vedeți și noi în stânga, în dreapta, ies la aceste vârste la pensie”, a explicat Toni Neacșu.

Video 3:

Calitatea Parlamentului României de astăzi este foarte slabă, nu există analize, doar ridicări de mână

„Și asta, iar pe de altă parte, pentru protecția cetățenilor români aflați acolo. Aici noi, sigur că avem situația Republicii Moldova, unde sunt două milioane și jumătate, nu știu câți au cetățenia română și ar trebui într-adevăr, în situația unui război hibrid care se poartă pe teritoriul Republicii Moldova, Armata Română să intervină. Ceea ce, sigur, nu se poate în felul ăsta. Nu am urmărit cu mare atenție, cum de obicei îmi place s-o fac, înainte să discut public despre ceva. Am văzut, în schimb, acel material al APADOR-CH.

Eu vreau să vă spun că acest ONG e foarte credibil. Adică, din punct de vedere tehnic, pe chestiunile tehnice, analizele tehnice pe care le fac, eu le ofer foarte mult credit. Nu CSAT-ul este cel care trebuie neapărat să vină și să modifice sau să nu modifice un astfel de proiect legislativ pentru că simplu considerent că în momentul de față reprezintă punctul al Ministerului Apărării și al structurilor de apărare din această țară. Atunci este evident că s-a făcut cu girul sub oblăduirea CSAT-ul.

Vom vedea în schimb care va fi parcursul acestei legi în Parlament. Sincer să vă spun eu aici am temerile mele că nu va exista suficientă pricepere și determinare în cadrul Parlamentului pentru a se înlătura anumite necorelări sau lucruri care pot duce la nefuncționalități sau la abuzuri. Și spun acest lucru pentru că în general calitatea în Parlamentul României din păcate este foarte slabă, iar pe de altă parte când există această ”conlucrare” cum este la noi, adică 2 treimi din Parlament este dominat de cei care se află la putere. În aceste condiții acolo nu mai există analize tehnice, ci există ridicarea mâinii că așa s-a hotărât cu două zile înainte în Coaliție. Ca o concluzie, eu aș fi îngrijorat de faptul că nu se va lucra așa cum trebuie în Parlament pe această lege”, a concluzionat avocatul Toni Neacșu.      

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.