Avertisment de la vârful BNR: România, campioana inflației în regiune. Ce spune Cosmin Marinescu

România continuă să se confrunte cu probleme persistente în privința creșterii prețurilor, după ce, în ultimii 21 de ani, inflația s-a încadrat în intervalul urmărit de Banca Națională în numai șase ani. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, atrage atenția că economia românească este afectată de dezechilibre bugetare, presiuni inflaționiste și riscuri de stagnare economică. Oficialul estimează că perioada în care dobânda-cheie este menținută la 6,5% s-ar putea prelungi cu alte câteva trimestre.

Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR

România, cea mai persistentă problemă a inflației din regiune

Cosmin Marinescu susține că rezultatele obținute de România în combaterea inflației sunt mai slabe decât cele înregistrate de alte state din Europa Centrală.

Din 2005, anul în care BNR a introdus strategia de țintire directă a inflației, creșterea prețurilor s-a încadrat în intervalul stabilit doar în șase ani. În schimb, în 12 dintre cei 21 de ani analizați, inflația a depășit limita superioară a intervalului urmărit de banca centrală.

Situația este diferită în țările vecine. Cehia a înregistrat cinci ani în care inflația a depășit intervalul țintit, Polonia șase, iar Ungaria zece.

Viceguvernatorul BNR consideră că aceste rezultate evidențiază dificultățile de durată ale economiei românești în privința stabilității prețurilor.

Marinescu precizează însă că depășirea țintei de inflație nu poate fi pusă exclusiv pe seama deciziilor băncii centrale, întrucât evoluția prețurilor este influențată și de măsurile fiscale, crizele externe și modificările prețurilor administrate.

Dobânda-cheie, blocată la 6,5%. Situația ar putea continua

Un alt punct important al analizei privește menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, neschimbat din august 2024.

Cosmin Marinescu arată că această decizie a fost influențată de evoluțiile economice și de necesitatea limitării presiunilor inflaționiste.

În opinia sa, perioada de așteptare ar putea continua și în trimestrele următoare, în condițiile în care România se confruntă cu efectele măsurilor de ajustare bugetară și cu scumpirile din sectorul energetic.

Oficialul explică faptul că reducerea dobânzilor înainte ca inflația să intre pe o traiectorie clară de scădere poate alimenta noi dezechilibre. În același timp, o majorare nejustificată a dobânzilor riscă să afecteze suplimentar activitatea economică.

Riscuri de stagflație și perspective economice slabe

Viceguvernatorul BNR atrage atenția că anul 2026 a adus dificultăți suplimentare pentru politica monetară, în contextul unor șocuri interne și externe care au impus revizuirea prognozelor economice.

Marinescu vorbește despre riscurile asociate stagflației, situație caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, precum și despre perspectivele recesioniste conturate în economie.

Conflictul din Orientul Mijlociu și efectele acestuia asupra piețelor energetice au complicat suplimentar eforturile de stabilizare a prețurilor.

În același timp, reducerea cererii din economie contribuie la temperarea inflației, însă efectele sunt, potrivit oficialului, mai reduse decât cele anticipate.

Deficitul bugetar și deciziile fiscale, printre cauzele dezechilibrelor

Cosmin Marinescu acordă o atenție deosebită politicilor bugetare din ultimii ani.

Acesta amintește că România a înregistrat în 2024 un deficit public de 9,3% din PIB, pe fondul creșterii puternice a cheltuielilor statului.

Viceguvernatorul consideră că expansiunea bugetară a amplificat vulnerabilitățile economiei și a redus spațiul de manevră al politicii monetare.

În 2025, majorarea TVA și a altor taxe indirecte a contribuit la creșterea inflației peste 10% pentru mai multe luni.

BNR a decis atunci să nu majoreze dobânda-cheie, apreciind că scumpirile generate de aceste măsuri fiscale aveau un caracter temporar.

Marinescu subliniază că stabilitatea prețurilor nu poate depinde exclusiv de banca centrală, în lipsa unor politici bugetare responsabile și a reducerii dezechilibrelor economice.

Ce trebuie schimbat în strategia de combatere a inflației

Oficialul BNR susține că strategia de țintire a inflației trebuie analizată și adaptată la transformările economice din ultimii ani.

În opinia sa, băncile centrale ar trebui să acorde o atenție mai mare evoluției masei monetare, creditării și altor indicatori care pot semnala apariția presiunilor inflaționiste.

Marinescu nu propune renunțarea la obiectivul de stabilitate a prețurilor, ci o abordare mai amplă, care să țină cont de particularitățile economiei și de efectele pe termen lung ale deciziilor monetare.

El consideră că politica monetară trebuie să evite atât intervențiile pripite, cât și reacțiile întârziate, care pot amplifica dezechilibrele existente, potrivit știripesurse.