Bădrăgan: "Trebuie să ne uităm la europarlamentari şi la ce am accesat din fonduri. Contribuim la bugetul Uniunii, dar ce aducem înapoi?"

Deşi s-a vehiculat în nenumărate rânduri în ultimele luni ideea de colaborare a Partidului Ecologist Român cu alte formaţiuni de dreapta din spaţiul politic, liderii PER anunţă că vor merge singuri la alegerile europarlamentare. În mai multe ocazii, fie că vorbim de conferinţe, fie că vorbim de alegeri, ba la Forţa Civică, ba la Partidul Democrat Liberal, liderii acestora s-au vizitat reciproc, de aici şi naşterea ideii de colaborare la următorul scrutin. Dacă pentru colaborarea dintre PMP şi FC există mari şanse să se aleagă praful şi tămâia, PER a tranşat concret problema: singuri, la alegerile europarlamentare. Preşedintele Consiliului Naţional al PER, avocatul constănţean Dumitru Bădrăgan, susţine că partidul are proprii săi oameni, cu propriile programe, după cum a declarat pentru "Replica" de Constanţa. "Începând cu luna septembrie a anului trecut, societatea reacţionează în mod constant la modul de acţiune al politicienilor. Clasa politică trebuie să realizeze o coeziune între interesele societăţii civile şi modul în care le aplică în viaţa politică. Dacă stăm rupţi, aşa cum am stat 24 de ani, o să mai discutăm şi în 2016, la alegerile locale, pe aceleaşi teme", a declarat ecologistul. Potrivit lui Bădrăgan, programele PER sunt o dorinţă a partidului de a crea o coeziune între societatea civilă şi mediul politic, atât de absentă în ultimul sfert de secol în România şi atât de necesară de promovat în Parlamentul European. În calitate de candidat la alegerile europarlamentare, din partea PER, Bădrăgan propune un principiu de bază al democraţiei, influenţa mai ridicată a comunităţilor locale, care trebuie să beneficieze de voinţa proprie de organizare. "Pe noi ne interesează principiile ecologiste, dezvoltarea şi implicarea în luarea deciziilor, a structurilor regionale, prin acordarea atenţiei intereselor locale. Aici, chiar am făcut un comentariu, în ceea ce priveşte exploatarea resurselor subterane. Nu poţi să derulezi proiecte, în contextul în care localităţile, regiunile respective, prin consultare publică, au luat decizia de a interzice exploararea şi exploatarea gazelor de şist, de exemplu. Dreptul de a decide dezvoltarea, pe mediu, sănătate şi economie locală, nu poate fi depăşit. Până la urmă, instituţia referendumului, deşi USL o vrea abrogată, nu e abrogată. Ea poate fi folosită, chiar dacă nu convine majorităţii. Este una dintre temele pe care vreau să le promovăm. Pârghii europene există, fonduri europene există. Trebuie să ne uităm la europarlamentari şi la ce am accesat din fonduri. Contribuim la bugetul Uniunii, dar ce aducem înapoi? Aici e problema. 2014 ne deschide o poartă. E un moment în care putem produce politicieni care să ne reprezinte la Bruxelles", a punctat Bădrăgan. Pe de altă parte, potrivit lui Bădrăgan, politica PER ar putea fi inspirată din abordarea interbelică a fiscalităţii româneşti, care ne-a "asigurat succesul". Pe fondul romantismului anilor 1930 şi a dezvoltării economiei româneşti din acea perioadă, Bădrăgan consideră că am putea învăţa de la Ministrul de Externe de atunci al României, Nicolae Titulescu. "Punem accent şi pe dezvoltarea locală, din moment ce îţi pot aduce bunăstare, dacă lucrezi, poţi atrage banii de pe piaţă. De ce nu? Un stat este guvernat de către un Guvern şi de către un Parlament, rezultatul votului democratic, nu rezultatul FMI. Trebuie să existe un proiect de ţară. Că nu am avut noi timp de 24 de ani un proiect de ţară, asta e altă problemă. Pe mine mă interesează ce fac ca şi ţară, cum dezvolt proiectele. Dacă statul impozitează bunurile şi tot ce prinde în cale... Nicolae Titulescu a spus un lucru: evoluţia statului român va fi una, din punct de vedere fiscal, atunci când vom înţelege să impozităm producţia şi nu bunurile. Atunci, România s-a dezvoltat destul de bine. Am reuşit să construim o zonă industrială, un port", a concluzionat Bădrăgan.

Marius Florian VASILE