„Bâlbâiala“ lui Miruță cu drona, taxată dur de Cristian Diaconescu: „Comunicarea face parte din apărarea României“

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu avertizează că mesajele contradictorii transmise de autorități despre drona marină descoperită lângă Neptun Deep nu reprezintă o simplă gafă de comunicare. Într-un context de război hibrid, comunicarea publică face parte din apărarea statului, a explicat acesta la Digi24. Intervenția sa a venit înainte ca Radu Miruță să confirme definitiv că a existat o singură dronă, că aceasta transporta explozibil și că a fost distrusă complet de militarii EOD după ce fusese lovită de un F-16.

Cristian Diaconescu

„Să se înțeleagă foarte bine la București”

„Rog respectuos, în numele oricărui cetățean, cum suntem amândoi și toți ceilalți care ne ascultă, să se înțeleagă foarte bine la București că, într-o situație de război, România fiind la confluența unor interese prin care se încearcă generarea insecurității în ceea ce ne privește, comunicarea este parte a contracarării atacurilor hibride. Nu este numai o simplă discuție cu zona de media sau cu societatea”, a avertizat Cristian Diaconescu.

Mesajul său a venit în momentul în care autoritățile nu lămuriseră încă dacă obiectul distrus transporta explozibil și nici dacă militarii români identificaseră una sau două drone marine.

România avea dreptul să distrugă drona, indiferent de încărcătură

Cristian Diaconescu a explicat și temeiul juridic al intervenției militare. Potrivit fostului șef al diplomației române, Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării îi permite României să-și protejeze infrastructura și interesele economice din zona economică exclusivă.

„România, la Marea Neagră, exercită drepturi suverane și jurisdicție strict limitată la scopuri economice și de protecție. Avem, conform dreptului internațional, pe de o parte această responsabilitate privind instalațiile economice, pe de altă parte privind protejarea lor”, a explicat Diaconescu.

El susține că, dacă o dronă sau o navă aflată în derivă reprezintă un pericol iminent pentru platformele de gaze ori pentru mediul marin, statul riveran are dreptul să intervină.

„Acțiunea noastră, indiferent dacă apare un vehicul cu muniție sau fără muniție, cu încărcătură sau fără încărcătură, de a distruge un astfel de obiect neautorizat în această zonă reprezintă o respectare a dreptului internațional”, a subliniat fostul ministru.

Neptun Deep devine o miză strategică pentru România și Europa

Cristian Diaconescu avertizează că incidentele din apropierea Neptun Deep trebuie privite și prin prisma importanței economice pe care exploatarea gazelor din Marea Neagră o va dobândi începând din 2027.

Producția de la Neptun Deep este considerată esențială pentru securitatea energetică a României și pentru reducerea dependenței Europei de gazele rusești. Tocmai din acest motiv, fostul ministru se așteaptă la apariția unor noi forme de presiune.

„Interesul strategic va fi enorm. Astfel de subiecte vor mai apărea. Vor fi exercitate presiuni pentru a descuraja vectorii economici interesați în zonă. Trebuie să avem decizii politice și strategice majore, împreună cu partenerii noștri, pentru apărarea acestei platforme”, a declarat Diaconescu.

El a invocat și viitoarele coridoare energetice care leagă Kazahstanul și Azerbaidjanul de Georgia și Marea Neagră.

„Vor fi, în perioada următoare, discuții extrem de semnificative la nivel global, care vor cuprinde România. Prin poziționarea geografică, putem să ne mulțumim cu ceea ce decid alții sau putem să ne implicăm. În această situație trebuie să arătăm capacități, inclusiv în ceea ce privește comunicarea în situații-limită”, a precizat fostul ministru.

Diaconescu cere apărare aliată pentru infrastructura din Marea Neagră

Întrebat ce ar trebui să facă statul român după acest incident, Cristian Diaconescu a indicat două direcții: implicarea mai puternică a partenerilor occidentali și construirea unui sistem defensiv pentru infrastructura critică din Marea Neagră.

„Este necesară o colaborare foarte clară cu partenerii noștri, inclusiv din punct de vedere economic, în legătură cu implicarea în această exploatare. De multe ori, steagul unor țări descurajează intențiile agresive ale altor țări”, a explicat acesta.

A doua măsură ar trebui să fie una militară și să implice NATO:

„Este clar că, la Marea Neagră, un sistem defensiv privind infrastructura critică din această zonă trebuie să reprezinte o decizie a Alianței Nord-Atlantice sau a statelor partenere.”

Diaconescu a oferit drept exemplu solicitarea Poloniei privind instalarea unei baze permanente a Statelor Unite pe teritoriul său.

Radu Miruță

Cum s-a schimbat mesajul transmis de Radu Miruță

Drona marină a fost semnalată joi, în jurul orei 06:28, de o navă comercială. Obiectul se afla în derivă în zona economică exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța.

Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol cu ordin de tragere. Una dintre ele a deschis focul cu tunul de bord și a lovit ținta.

În mesajul publicat inițial, Radu Miruță a afirmat fără echivoc: „Drona a fost distrusă în siguranță. Era încărcată cu explozibil”.

Ulterior, ministrul a șters propoziția referitoare la explozibil. Întrebat de Știripesurse.ro dacă drona avea sau nu o asemenea încărcătură și de ce informația a fost eliminată, Radu Miruță a răspuns: „Este o informație care urmează să fie confirmată”.

Între timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preluase deja versiunea inițială și anunțase public că România a distrus o dronă navală încărcată cu explozibil, calificând incidentul drept parte a războiului hibrid.

Confuzia a crescut după ce Miruță a declarat, la Buzău, că nava Gărzii de Coastă trimisă în zonă ar fi descoperit pe drum o a doua dronă, pe care militarii urmau să o distrugă.

Clarificarea finală: o singură dronă, încărcată cu explozibil

Ministrul Apărării a revenit ulterior cu o nouă precizare. Potrivit acestuia, confruntarea datelor din sistemul de urmărire al aeronavelor F-16 cu informațiile culese de nava ajunsă la fața locului a arătat că nu existaseră două drone, ci una singură.

Drona fusese lovită de rafalele trase din tunul avionului, dar nu fusese distrusă complet. Militarii EOD aflați la bordul navei au neutralizat apoi definitiv dispozitivul.

„Avea explozibil”, a confirmat în cele din urmă Radu Miruță.

Partea ucraineană a transmis oficial că drona nu îi aparține. Până în acest moment, autoritățile române nu au anunțat public proveniența acesteia, citează stiripesurse.ro.