Barometru: Ce părere au românii despre reforma administrativă

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 2-6 martie 2026 și publicat luni, arată că 59,3% dintre respondenți consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. Procentul este unul în creștere spre deosebire de cel din mai 2024 – respectiv 58,1%.

36,5% dintre respondenți consideră că o astfel de reformă nu ar avea acest efect asupra calității serviciilor publice din țară.

Pe de altă parte, participanții la sondaj au fost întrebați și dacă reforma administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități, ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. Concret, 60,8% dintre cei intervievați consideră că o astfel  reformă administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități, ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. Și în acest caz, procentul este în creștere față de mai 2024.

Înființarea de regiuni care să reunească mai multe județe

Datele barometrului mai arată că 60,1% dintre români au o părere bună despre posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe, în comparație cu scorul înregistrat în mai 2024 – respectiv 55,7%.

34,8% dintre respondenți au o părere proastă despre această idee.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază „că reforma administrativ-teritorială beneficiază de o majoritate stabilă de susținere, iar faptul că sprijinul se menține chiar și atunci când este menționată explicit comasarea localităților indică o disponibilitate a publicului pentru schimbări structurale ale administrației. De asemenea, acceptarea ideii de regiuni care să unească mai multe județe confirmă că o parte importantă a opiniei publice este deschisă unor formule de reorganizare mai ample ale statului. În ansamblu, sondajul INSCOP surprinde existența unei ferestre de legitimitate pentru reforma administrativ-teritorială”.

Datele sondajului au fost culese în perioada 2-6 martie 2026, metoda de cercetare folosită fiind cea prin intermediul chestionarului, prin interviuri telefonice CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, potrivit mediafax.