Bogdan Aurescu, despre victoria istorică a României în Marea Neagră și importanța gazelor din Neptun Deep

Bogdan Aurescu, unicul judecător român din istoria Curții Internaționale de Justiție (CIJ) și fost ministru de externe al României în perioada 2014-2015 și 2019-2023, a prezentat viziunea sa asupra Curții la împlinirea în acest an a 80 de ani de la începerea funcționării acesteia. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat de Facultatea de Drept a Universității din București împreună cu Ambasada Olandei în România.

Bogdan Aurescu

Judecătorul a subliniat creșterea constantă a numărului de cazuri aflate pe rolul Curții și a vorbit despre problemele și provocările cu care se confruntă principalul organ judiciar al ONU într-un context internațional tot mai complicat și impredictibil, caracterizat și de presiuni asupra instituțiilor internationale și probleme financiare la nivelul ONU. Răspunsul, în opinia sa, ține de adaptarea inteligentă a Curții: metode de lucru mai eficiente, o comunicare publică mai bună și o relație mai strânsă cu statele membre și alte organe ale ONU.

Primul român ales la Curtea de la Haga

Aurescu a fost ales judecător la CIJ în noiembrie 2023, cu votul a 117 state membre ale ONU în Adunarea Generală și, simultan, cu 9 voturi în Consiliul de Securitate. Înainte de a deveni judecător, a reprezentat România în fața aceleiași instanțe, ca Agent în procesul cu Ucraina privind ,,Delimitarea Maritimă în Marea Neagră".

ONU

„Mă bucur că am rarul privilegiu de a cunoaște Curtea dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, ca primul judecător român din istoria Curții, ales exact acum 3 ani, în noiembrie 2023, de către Adunarea Generală a ONU, cu 117 voturi, și simultan de către Consiliul de Securitate cu 9 voturi «pentru», dar și, pe de altă parte, ca profesor de drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din București, și, mai ales, ca Agent al României în cazul "Delimitarea Maritimă în Marea Neagră" (România c. Ucraina), finalizat cu un câștig crucial pentru România: 9700 km² de spații maritime”, a declarat Bogdan Aurescu.

9700 km² câștigați în Marea Neagră, cu importante resurse de hidrocarburi

Aurescu a revenit asupra hotărârii din 3 februarie 2009, prin care România a obținut aproape 80% din zona aflată în dispută cu Ucraina.

Neptun Deep

„La finalul unui proces care a durat 4 ani, 4 luni și 18 zile, Curtea a pronunțat, pe 3 februarie 2009, un rezultat remarcabil: România câștiga aproape 80%, mai exact 79,34%, din suprafața în dispută de circa 12 200 km² de platou continental și zonă economică exclusivă în bazinul de vest al Mării Negre, adică 9700 km² de spații maritime, o suprafață echivalentă cu cea a unui mic stat. A fost unica extindere de drepturi suverane și jurisdicție suverană ale României după Marea Unire din 1918!”, a spus Aurescu.

Miza economică a hotărârii se vede acum, potrivit lui Aurescu, odată cu proiectul Neptun Deep

„Foarte important este însă pentru România faptul că efortul remarcabil al echipei pe care am condus-o a deschis accesul la resurse de gaz natural care vor asigura reducerea drastică a dependenței energetice a României de resurse externe, iar anul viitor exploatarea perimetrului Neptun Deep, aflat în zona pe care am câștigat-o, va începe în beneficiul României și românilor.”, a declarat Aurescu.

Hotărârea a avut și un statut aparte în istoria Curții

„Era a 100-a hotărâre a Curții, pronunțată, caz unic în istoria CIJ de până acum, în unanimitate, inclusiv judecătorii ad-hoc numiți de părți, și fără nicio opinie separată sau declarație. Hotărârea Curții din 3 februarie 2009 a adus clarificări importante metodei CIJ de delimitări maritime, fiind unanim considerată o hotărâre-reper sau, în engleză, landmark judgment”, a explicat Aurescu.

Judecătorul a povestit că, săptămâna trecută, la New York, a constatat cu mândrie că importanța hotărârii a fost prezentată la sediul central al ONU în contextul expunerii celor mai relevante repere din jurisprudența CIJ din cei 80 de ani de existență.

Bogdan Aurescu

„Remarcam cu satisfacție că Hotărârea noastră ocupă un loc de cinste în cadrul expoziției fotografice organizate la sediul ONU deoarece articulează explicit cei trei pași ai metodei de delimitare maritimă: 1. trasarea liniei provizorii de echidistanță pe baza punctelor relevante de pe coastele relevante 2. analizarea eventualului impact al circumstanțelor relevante din zona de delimitare asupra acestei linii care să fie eventual ajustată - în cazul nostru, Insula Șerpilor nu a fost considerată a avea niciun impact, așa cum a pledat România, inclusiv eu, ca Agent și 3. verificarea dacă linia rezultată nu duce la o soluție disproporționată și inechitabilă. Ulterior, hotărârea a fost citată în mod repetat, iar metoda a fost aplicată ulterior de CIJ și alte instanțe internaționale.”, a afirmat acesta.

Aurescu a vorbit și despre echipa pe care a coordonat-o: „Mă bucur că am condus echipa care a obținut acest rezultat excepțional, poate cel mai favorabil pentru o parte într-un caz de delimitare maritimă până în prezent, cu atât de multe implicații, și că am avut colegi care au știut să-și facă datoria cu devotament și profesionalism, care au știut că cel mai important este să lași ceva durabil în urma muncii tale.”

O Curte cu tot mai multe dosare

La 80 de ani de la înființare, CIJ are pe rol un număr de cazuri în continuă creștere, a subliniat Bogdan Aurescu. Judecătorul român a trecut în revistă problemele cu care se confruntă Curtea și a insistat că instanța trebuie să se adapteze acestor provocări.

Bogdan Aurescu

Adaptarea pe care a descris-o are trei direcții. Prima privește metodele de lucru, care trebuie eficientizate pentru ca dosarele să poată fi soluționate în ritmul cerut de statele care apelează la Curte. A doua este comunicarea publică, iar a treia, o interacțiune crescută cu statele membre și organele ONU, potrivit stiripesurse.