Cam prea repede cu urecheala

Ministrul Turismului este o persoană agreabilă, oricât ar huli-o unii. Dintre toţi miniştrii, dă senzaţia că vrea şi chiar că face ceva. Are şi resurse financiare. Ministerul pe care îl conduce nu se poate plânge de criză. Totuşi, în ciuda lucrurilor de bine care aş putea să le spun, ori să le gândesc despre activitatea ei, la fel cum reuşesc să nu fac tragedie din povestea cu logo-ul nefericit din brandul turistic, există şi un reproş: declaraţiile pripite. Una este să ai curajul de a spune lucrurilor pe nume, iar ea îl are, şi alta este să spui lucruri din auzite sau fără o analiză amănunţită. E uşor să arăţi cu degetul sau să urechezi pe cineva. E foarte uşor. Udrea a gafat-o însă, dar nu de neiertat, în momentul în care a arătat cu degetul către un investitor care, a zis ea, a luat un complex hotelier din Olimp şi nu a investit nimic în el. Întâmplarea face să ştiu că lucrurile nu stau chiar aşa. Apoi, respectivul complex nu a fost luat de foarte mult timp; la fel, există şi justificarea crizei. Una peste alta, m-ar fi bucurat ca urecheala să se fi îndreptat împotriva unora ca de exemplu fraţii Micula, iar ca ei încă vreo zece. Dar, când reproşul vizează un investitor care a dat dovadă de seriozitate până în prezent - şi exemplul îl constituie hotelurile preluate în Mamaia - ce aşteptări să mai avem de la el? În fine, există posibilitatea, aşa cum se întâmplă în cazul şefilor de instituţii, ca informaţiile să parvină "pe picior" şi grabă din partea unor subalterni care trebuie să dea raportul, să îi spună şefului ceva, orice, nu contează ce şi cât de bine documentat, pentru a-şi justifica existenţa. Iar cu asta, i-am găsit Elenei Udrea o scuză. Dacă lucrurile nu stau aşa, înseamnă că e rea-credinţă şi superficialitate, ceea ce nu aş vrea să cred. Turismul românesc merită mai mult decât atât. La fel cum cred că turismul românesc nu are nevoie să-şi vândă imaginea cu fete despuiate, oricât de "magnet" în atragerea turiştilor ar fi o treabă de acest gen.