Căpăţână: Cine vrea să fie operat mai repede, plăteşte

Ministeul Sănătăţii a aprobat şi intodus o serie de modificări pentru pachetul de bază

Sistemul de sănătate din România trece printr-o nouă etapă. Pachetul de servicii medicale de bază care a intrat în vigoare de la 1 iunie aduce numeroase modificări, menite, după cum susţin reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai CNAS, să ducă la eliminarea erorilor şi la diminuarea fraudelor din sistem. Noul pachet de bază presupune economii, dar mai ales eficienţă şi transparenţă. Consultaţiile se vor face pe baza unor liste de aşteptare, iar tot mai multe tratamente din spitale se vor face în regim ambulatoriu la costuri reduse faţă de cele acordate în regim de spitalizare. Pachetul introduce pentru pacienţiii asimptomatici până la 39 de ani o vizită obligatorie la medicul de familie, cel puţin o dată la trei ani, iar pentru cei după 40 de ani - prezenţa anuală la medicul de familie. Preşedintele CNAS, Radu Ţibichi, a precizat că sunt aproximativ 200 de afecţiuni care se pot trata în spitalizare de zi şi 100 de proceduri, diagnostice, în ambulatoriu de specialitate.

"În momentul de faţă avem documente legale pe baza cărora putem discuta. La nivelul Casei Judeţene urmează să se primească fila de buget. Noutăţile care le aduce contractul cadru sunt notabile (...)", a spus Căpăţână. Pentru intervenţiile chirurgicale vor fi liste de aşteptare. Cine face cerere să fie operat mai repede, atunci va trebui să soporte din propriu buzunar toate costurile aferentre serviciilor medicale. "Pe omul de acasă ar trebui să-l intereseze mai mult relaţia cu medicul de familie. S-au impus reguli mult mai stricte. Noi sperăm ca adresibilitatea către spitale şi ambulatoriile de specialitate să fie mult mai mică. Oamenii vor fi obligaţi să se prezinte la medicul de familie. Referitor la listele de aşteptare, va fi un pic de deranj. Există posibilitatea spitalizării la cerere şi, dacă sare rândul, atunci plăteşte absolut tot ca şi când nu ar fi asigurat. Aceşti indicatori mai buni ar trebui să ne confere un plus de finanţare. Definirea pachetelor de bază şi minimal cu servicii este un alt lucru important. Aceste pachete fac oarecum ordine în ceea ce priveşte atât spitalizarea continuă, cât şi cea de zi. În noul contract cadru spitalizarea de zi reprezintă o pondere foarte importantă în ceea ce înseamnă tratamentul pacienţilor. Mai există o noţiune de spitalizare de zi de şase ore ce ne oferă o flexibilitate în a trata pacienţii. La fel de bine este definit în contractul cadru şi faptul că nu se pot lua bani pacienţilor decât pentru servicii de confort deosebite. Medicamentele considerate a fi în plus faţă de lista depusă la CJAS nu este neapărat obligaţia spitalului de a le deconta. Avem o operaţie de apendicită şi noi considerăm că pentru ea sunt necesare dezinfectante, analgezice, anestezice şi antibiotic. Dacă pentru un pacient medicul consideră că ar exista un medicament mai bun care ar duce la o vindecare mai rapidă faţă de ce avem noi ca procedură medicală poate solicita familiei să-l cumpere, dar spitalul nu are obligaţia să-l deconteze", a declarat dr. Dănuţ Căpăţână, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Prin internarea de zi a pacienţilor, managerul spune că "este o uşurare a activităţii". "Există diagnostice ce pot fi tratate prin spitalizare de zi şi care ne sunt decontate. Pacientul nu mai este internat şi nu mai consumă mâncare, nu mai ţine blocat un pat. Vorbim de costuri reduse", a explicat dr. Căpăţână. Dar în cazul în care apar complicaţii, medicii pot prelungi internarea. Orice serviciu medical solicitat la cerere se plăteşte. "Mi se pare un lucru bun. În Anglia te operezi de ulcer după un an şi jumătate", a menţionat dr. Căpăţână.

Alexandra VASILE