Cazul Christa Pike, condamnată la moarte pentru crimă, readuce în prim-plan problemele execuțiilor ratate în SUA
Cazul Christa Pike, condamnată la moarte pentru crimă, readuce în prim-plan problemele execuțiilor ratate în SUA
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestChrista Pike, condamnată la moarte pentru crimă în SUA, este internată în spital și i se administrează „măsuri de salvare a vieții” după ce autoritățile din Tennessee au eșuat în încercarea de a o executa prin injecție letală, potrivit BBC.
Cazul lui Pike, a cărui tentativă de execuție făcuse deja obiectul unei bătălii juridice de mare amploare, a ridicat o serie de semne de întrebare.
Acestea includ ce a mers prost, ce se întâmplă în continuare și - pentru oponenții pedepsei cu moartea - noi îngrijorări legate de suferința unui deținut atunci când o execuție nu merge conform planului.
Ce s-a întâmplat?
Pike, în vârstă de 50 de ani, a fost condamnată la moarte în 1996 pentru uciderea lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani, un atac comis alături de iubitul ei de atunci, Tadaryl Shipp.
Ea urma să fie executată miercuri seara. Injecțiile au fost permise de Curtea Supremă a SUA în ultimul moment, după bătălia juridică.
Lui Pike i s-au administrat două seringi cu medicamentul pentobarbital, deși echipa ei juridică a declarat că acestea nu au reușit să-i oprească bătăile inimii și că femeia încă putea fi auzită sforăind.
Departamentul de Corecție din Tennessee a apărat metoda utilizată și a declarat că „protocolul nu permite proceduri suplimentare dincolo de ceea ce a fost efectuat în această seară”.
Protocolul statului nu specifică clar ce ar trebui să se întâmple dacă un deținut rămâne în viață după o a doua doză, potrivit agenției de știri AP.
Autoritățile nu au oferit încă explicații despre motivul pentru care doza administrată lui Pike nu s-a dovedit a fi fatală, deși experții medicali au oferit propriile teorii.
Dr. Joel Zivot, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Emory, care a declarat pentru BBC că a fost angajat de echipa juridică a lui Pike ca expert medical, a spus că probabil aceasta nu a atins niciodată un nivel suficient de pentobarbital în sânge pentru a provoca apnee și insuficiență cardiovasculară.
Ce se întâmplă în continuare?
Departamentul corecțional al statului a adăugat că Pike a fost dusă la o unitate medicală din afara penitenciarului. Unul dintre avocații ei a declarat că i se „ofereau măsuri de salvare a vieții” în spital. Starea ei de sănătate este încă neclară, joi dimineață – ora locală.
În comentariile sale trimise prin e-mail către BBC, Zivot a spus: „Este foarte posibil ca, din cauza întârzierii începerii resuscitării, ea să sufere o leziune cerebrală”.
O evaluare de către o terță parte a fost comandată de guvernatorul statului, Bill Lee, care a mai spus că ultima execuție rămasă din anul respectiv nu va avea loc conform planului.
May Martinez, mama lui Colleen Slemmer, care a insistat ca Pike să fie executată, a declarat pentru NBC News că evenimentele au fost „o harababură”.
Și oponenții pedepsei cu moartea au reacționat rapid.
Maya Foa, directoarea executivă a organizației juridice internaționale Reprieve, a declarat: „Nu putem ști exact ce a mers prost, pentru că atât de multe s-au întâmplat în spatele cortinei – injecția letală se bazează pe secret în fiecare etapă, pentru a ascunde violența statului care ia vieți omenești.”
Autoritățile nu au spus încă dacă vor încerca din nou să o execute pe Pike. Există un precedent istoric al autorităților care au făcut o a doua încercare de a-i executa pe cei aflați în așteptarea morții.
Între timp, Shipp, iubitul și co-inculpatul lui Pike, rămâne în închisoare, fiind scutit de pedeapsa cu moartea, conform legii statului. Avea 17 ani în momentul în care Slemmer a fost ucisă.
Medicamentul pentobarbital
Pentobarbitalul este un sedativ puternic care încetinește organismul, inclusiv sistemul nervos. Medicii îl folosesc uneori ca tratament pentru anumite afecțiuni, dar în doze mari poate fi folosit și ca injecție letală pentru a provoca moartea.
Utilizarea sa în injecțiile letale a fost supusă unei noi examinări anul trecut, după ce o analiză a guvernului federal american - care a avut loc sub președinția lui Joe Biden - a ridicat îngrijorări cu privire la potențialul medicamentului de a provoca „durere și suferință inutile”.
Guvernul său a interzis utilizarea sa în execuțiile federale, dar acest lucru nu a fost obligatoriu pentru statele individuale, cum ar fi Tennessee, care își pot alege propriile metode.
Cazuri anterioare
Tentativa de execuție a lui Pike nu a fost prima din Tennessee din 2026 care nu a mers conform planului.
Execuția lui Tony Carruthers, condamnat pentru răpirea și uciderea a trei persoane în 1994, a fost amânată în mai, după ce personalul nu a reușit să găsească o venă pentru a-i administra o injecție letală. Guvernatorul Bill Lee i-a acordat o amânare de un an.
Pe scară mai largă în SUA, problema execuțiilor eșuate continuă să provoace îngrijorare.
În 2022, peste o treime din execuțiile din SUA au fost eșuate sau extrem de problematice, potrivit Centrului de Informații privind Pedeapsa cu Moartea (DPI) - o organizație care oferă statistici și cercetări privind pedeapsa cu moartea, dar nu ia o poziție morală cu privire la aceasta.
DPI spune că injecția letală are cea mai mare rată de execuții eșuate.
Un incident petrecut în Oklahoma în 2014 a căpătat o notorietate deosebită. Execuția lui Clayton Lockett a fost amânată după 20 de minute, deoarece injecția letală cu trei medicamente nu a funcționat corect atunci când una dintre venele sale s-a rupt, iar acesta a început să se zvârcolească și să tremure incontrolabil.
În SUA, 27 din cele 50 de state au pedeapsa cu moartea în conformitate cu legislația statală. Guvernul federal poate, de asemenea, efectua execuții după ce președintele Donald Trump, un susținător al pedepsei capitale, a pus capăt unui moratoriu anul trecut. Cu toate acestea, de atunci nu a efectuat încă nicio execuție, citează digi24.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.4° Constanța 









.jpeg_t.jpeg)





